Administrația de la Tiraspol a decis să mențină în regiunea transnistreană starea de urgență economică până pe 10 martie, transmite IPN.md. În acest context, continuă asigurarea cu lemne, la fel ca și producția locală de cazane, pentru a satisface cerințele consumatorilor individuali și ale întreprinderilor din stânga Nistrului.

Liderul separatist Vadim Krasnoselski a evidențiat importanța diversificării surselor alternative de energie. Potrivit lui, persoanele imobilizate rămân, deocamdată, în centrele de plasament, iar activitatea școlilor și a grădinițelor va fi decisă de fiecare administrație, în funcție de temperatura din încăperi.

„În prezent, sunt deschise 62 de instituții de învățământ – 35 de grădinițe, 23 de școli, 4 centre corecționale. De joi, alte 30 de școli și 30 de grădinițe vor primi copii”, a spus Krasnoselski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reluarea activităților în regiunea transnistreană este determinată de livrarea gazelor naturale de la 1 februarie, transmite sursa citată. În acest sens, Uniunea Europeană a alocat 20 de milioane de euro, dintr-un grant mai mare. Acești bani vor fi folosiți și pentru menținerea în funcțiune a unui bloc al MGRES până pe 10 februarie.

Marți, 4 februarie, Uniunea Europeană a anunțat un ajutor suplimentar pentru regiunea transnistreană, în mărime de 60 de milioane de euro. Acesta ar acoperi 70% din consumul social pe care l-a avut malul stâng până la criză.

VIDEO Vor renunța separatiștii la creditul rusesc? UE, pregătită să ajute Transnistria și după 10 februarie

#prelungire #stare de urgenta #Tiraspol

Uniunea Europeană va începe în următoarele săptămâni procedurile de contractare, licitație și achiziție a sistemului de apărare antiaeriană cu rază medie destinat Republicii Moldova. Precizarea a fost făcută vineri de Comisia Europeană pentru TVR Moldova privind calendarul măsurii de 120 de milioane de euro, aprobată în iulie prin Facilitatea Europeană pentru Pace. Bruxelles-ul confirmă că implementarea a început deja, dar nu avansează deocamdată un termen pentru livrarea sistemului.

Între timp, echipamentele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență EPF din 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție. Iar echipamentele de supraveghere aeriană, finanțate prin măsura de asistență din 2023, au fost deja livrate și contribuie la capacitatea Republicii Moldova de a monitoriza situația din spațiul aerian”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

Precizările vin după ce, la începutul săptămânii, ministrul Apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, a spus că un sistem integrat, capabil să detecteze și să nimicească ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste trei ani ani.

Și nici acest termen nu este sigur, a subliniat ministrul, chiar dacă atacurile cu drone se apropie tot mai mult de frontierele țării. Comisia Europeană nu a confirmat însă dacă sistemul ar putea ajunge în Republica Moldova în aproximativ trei ani și nici nu a oferit un alt termen pentru livrare.

Până atunci, Bruxelles-ul spune că alte capacități de apărare aeriană finanțate anterior prin Facilitatea Europeană pentru Pace sunt deja în diferite etape de implementare. Echipamentele antiaeriene cu rază scurtă, finanțate prin măsurile din 2024 și 2025, sunt în proces de achiziție, iar echipamentele de supraveghere aeriană prevăzute în 2023 au fost deja livrate.