Până la sfârșitul anului 2025, în Republica Moldova urmează să fie construite două centrale fotovoltaice mari. Conform Ministerului Energiei, obiectivele „vor mări puterea totală instalată a surselor de energie regenerabilă cu o capacitate de 90 MW”.

Guvernul urmează să autorizeze edificarea lor în localitățile Negureni din Telenești și Rădeni din raionul Strășeni. În conformitate cu Legea energiei electrice, construcția centralelor din piața liberă cu capacitatea mai mare de 20 MW trebuie aprobată de către Guvern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Centrala fotovoltaică din Negureni va avea o putere instalată de 40 MW, iar cea din Rădeni – 50 MW. Se planifică punerea lor în funcțiune până în decembrie 2025. Autoritățile consideră că astfel vor contribui la creșterea capacităților de producție a energiei electrice din surse regenerabile.

„Aceste două centrale vor genera anual peste 100 milioane kWh, ceea ce va contribui la acoperirea unei părți semnificative din necesarul de energie a malului drept al râului Nistru. Iar după darea în exploatare a centralelor fotovoltaice, puterea totală instalată a surselor de energie regenerabilă va crește până la 670 MW în total, comparativ cu 580 MW la finele anului 2024”, transmit funcționarii de la Ministerul Energiei.

Ambele parcuri fotovoltaice vor livra energia generată în piața liberă, fără a beneficia vreun mecanism de sprijin de stat, precizează responsabilii. Conform lor, noile capacități de curent electric vor contribui la întărirea securității energetice şi decarbonizare.

#centrală fotovoltaică #energie regenerabila #ministerul energiei #negureni #Rădeni

Ministrul Mediului dă asigurări că, în prezent, există suficientă apă în Nistru pentru alimentarea municipiului Chișinău, chiar dacă debitul râului a ajuns la un nivel extrem de scăzut.

Potrivit lui Gheorghe Hajder, Chișinăul consumă zilnic între 170 și 200 de mii de metri cubi de apă, echivalentul a aproximativ 2 metri cubi pe secundă.

În același timp, debitul actual al Nistrului este de circa 33 de metri cubi pe secundă.

„Apă fizic este. (…) Dacă vorbim strict de Chișinău, problema nu este volumul de apă, dar în capacitatea stației de a o capta”, a declarat ministrul.

În acest context, autoritățile susțin că este necesară adaptarea infrastructurii de captare, astfel încât apa să poată fi preluată chiar și în cazul unei scăderi și mai mari a nivelului Nistrului.

„Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu”, a mai spus ministrul Hajder.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Capitala va primi încă trei pompe de mare capacitate din rezervele de stat, pentru priza de captare din râul Nistru, în contextul crizei hidrologice din țară, a anunțat Guvernul.

Premierul Vasile Tofan susține că Republica Moldova a pus presiune pe partea ucraineană pentru a asigura un debit mai mare de apă pe Nistru, în condițiile în care nivelul lacului de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un prag critic. Potrivit premierului, de aproape două luni, Ucraina eliberează în aval 25–30 de metri cubi de apă, deși, în aceeași perioadă, în lac intră un volum mai mic de apă.

Pe 29 septembrie, Ministerul Mediului a anunțat că debitul minim de apă din Nistru, menținut până acum pentru Republica Moldova, nu mai poate fi asigurat, . Situația este cauzată de scăderea fără precedent a nivelului apei în urma secetei care persistă de mai multe luni în amonte de lacul de acumulare.

Republica Moldova a instituit o stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie 2026.

#apa #Chisinau #Nistru