Vineri, 7 februarie curent, Poșta Moldovei a lansat în premieră seria de mărci poștale „Securitatea în trafic”, proiect dedicat promovării educației pentru siguranța rutieră. La eveniment au participat Violeta Cojocaru, administrator interimar al Î.S. „Poșta Moldovei”, Grigore Guzun, șef adjunct al Inspectoratului Național de Securitate Publică, reprezentanți ai Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi”, alături de elevii clasei a I-a A, precum și colecționari pasionați de filatelie.

Noua serie de mărci poștale evidențiază importanța educației pentru siguranța rutieră și responsabilitatea fiecăruia în construirea unui trafic mai sigur.

Evenimentul a inclus activități educaționale interactive, menite să îi ajute pe copii să înțeleagă regulile de circulație într-un mod atractiv și captivant.

Seria de mărci poștale „Securitatea în trafic” subliniază importanța educației pentru siguranța rutieră și rolul fiecăruia dintre noi în crearea unui trafic mai sigur. La realizarea seriei de mărci, machetatorul a redat două laturi ale circulației în trafic: Prima – care reflectă respectarea regulilor de circulație a participanților la trafic în raport cu pietonii; A doua latură – cea de atenționare a conducătorilor auto, care semnalizează interdicția consumului de alcool la volan.

La final, participanții au primit diplome, plicuri cu mărci poștale din noua serie oferite de Poșta Moldovei, precum și accesorii reflectorizante din partea inspectorilor INSP.

Violeta Cojocaru a subliniat colaborarea fructuoasă cu INSP și implicarea activă a inspectorilor în educarea copiilor.

„Este pentru prima dată când lansăm mărci poștale cu această tematică. Educația corectă a celor mici este esențială pentru prevenirea accidentelor și pentru formarea unei comunități responsabile și conștiente”, a declarat Violeta Cojocaru.

La rândul său, Grigore Guzun, șef adjunct al INSP, a apreciat inițiativa Poștei Moldovei, evidențiind rolul acesteia în sensibilizarea cetățenilor cu privire la securitatea în trafic.

Prin lansarea acestei serii, Poșta Moldovei își reafirmă angajamentul de a susține educația continuă și de a sensibiliza publicul asupra necesității respectării regulilor de circulație.

Seria include două mărci poștale în tiraje a câte 50 de mii de exemplare fiecare, valoarea nominală a mărcilor fiind de 5 lei și un plic „prima zi a emisiunii” și poate fi achiziționată în orice oficiul poștal din țară sau magazinul filatelic al întreprinderii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#INSP #marci postale #Posta Moldovei #securitate #trafic

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.