Mai multe muzee din țară au anunțat pe paginile lor web despre majorarea costurilor biletelor și a tarifelor la serviciile muzeale, urmare a ordinului în acest sens semnat de ministrul culturii, Sergiu Prodan. Managerii muzeelor au declarat pentru IPN, că solicitările de majorare s-au făcut cu mai mult timp în urmă și decizia este binevenită.

Un bilet la Muzeul de Artă, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală sau Muzeul de Istorie va costa 50 de lei pentru un adult, de cinci ori mai mult ca până acum. Studenții și pensionarii vor plăti 25 sau 20 de lei, în loc de 5 lei, iar prețul pentru elevi va fi de 10 lei, față de 2 lei până acum.

Ghidajele în limba română pentru grupuri vor costa de la 100 la 150 de lei/ora, iar pentru ghidajele într-o limbă străină – de la 200/300 de lei ora. Pentru fotografierea pieselor de muzeu sau scanarea lor se va solicita de la 250 la 600 de lei, iar pentru reproducerea unei piese, publicații comerciale – 1000 de lei. Fotografierea sau filmarea cu aparataj fotografic sau camere video profesioniste va costa de la 1500 de lei pe oră, până la 4000 de lei.

Conform dispoziției directorului general, într-o zi de joi a fiecărei luni, intrarea la Muzeul Național de Istorie este gratuită pentru toate categoriile de vizitatori. În cazul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, intrarea gratuită va fi într-o zi de vineri a fiecărei luni, iar la Muzeul de Artă – în o zi de miercuri.

Managerii muzeelor spun că prin modificarea Legii muzeelor, în decembrie 2024, li s-a oferit posibilitatea de a veni cu propuneri privind valoarea serviciilor prestate de muzee, iar ulterior să fie aprobate printr-un ordin al Ministerului Culturii. Înainte de aceasta, prețurile erau stabilite printr-o hotărâre de Guvern.

Petru Vicol, directorul general al Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală, a declarat că majorarea prețurilor la bilete și servicii e o decizie așteptată.

„Primeam sugestii și din partea vizitatorilor că prețurile nu corespund cu realitatea economică din țară. […] Este o decizie binevenită, salutată de colegii din domeniu, a spus Petru Vicol. Consumatorii de cultură înțeleg efortul și cheltuielile pe care-l fac oamenii din domeniu în vederea salvării și valorificării patrimoniului”, a adăugat Petru Vicol.

Lucia Postică, director adjunct la Muzeul de Artă al Moldovei, a afirmat că noile prețuri sunt în vigoare de două zile, iar numărul de vizitatori nu s-a micșorat.

„Nu este corect să fie 10 lei intrarea într-un muzeu pentru un adult”, consideră Lucia Postică.

Și Alexandru Argint, director adjunct la Muzeul de Istorie, a spus că este o majorare necesară.

„Nu e atât un preț pentru bilet, dar e un preț pe care îl achit eu, ca cetățean, pentru susținerea culturii”, a declarat Alexandru Argint.

Pentru mai mute categorii de persoane, precum: copii preșcolari, copii cu dizabilități, delegații oficiale, precum și pentru delegații cu caracter cultural, militari în termen ai Armatei Naționale, veteranii de război și alții, intrarea în muzeu este gratuită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bilete #muzeu #preț majorat

Cancelarul german Friedrich Merz, împreună cu premierii Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei și Danemarcei, au avertizat marți că nu vor susține noul buget al Uniunii Europene dacă propunerea actuală nu va fi redusă cu „câteva sute de miliarde de euro”, informează EFE, citată de Agerpres.

Avertismentul a fost transmis printr-o scrisoare adresată premierului irlandez Micheál Martin, în contextul în care Irlanda deține președinția semestrială a Consiliului UE. Documentul a fost transmis și președintelui Consiliului European, António Costa, înaintea lunilor considerate „faza decisivă” a negocierilor pentru cadrul financiar plurianual (CFP) pentru perioada 2028-2034.

„Propunerea Comisiei va trebui să fie redusă cu câteva sute de miliarde de euro. Toate capitolele vor trebui să contribuie la aceste economii”, avertizează în scrisoare Friedrich Merz, olandezul Job Rutte, austriacul Christian Stocker, suedezul Ulf Kristersson, daneza Mette Frederiksen și finlandezul Petteri Orpo.

Așa-numitele țări frugale susțin că finanțarea ar trebui să se concentreze pe investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației nereglementate, în detrimentul alocărilor tradiționale pentru fondurile agricole.

De asemenea, cei șase lideri subliniază că bugetul UE este plătit, în ultimă instanță, de cetățeni, indiferent de modul în care este finanțat sau de eventualele noi taxe.

„Emisiunile comune de datorie nu sunt nici ele soluția. Nu există nicio modalitate de a evita problema complicată a mărimii globale” a bugetului, se arată în scrisoare.

Cele șase state semnatare își justifică poziția prin faptul că, împreună, contribuie cu aproape 40% din bugetul UE și că „aproape toate statele membre fac eforturi dureroase pentru a-și consolida finanțele publice”.

„Nu cerem reduceri în comparație cu CFP-ul actual (…) Dar trebuie să fim realiști. Comisia Europeană a propus o creștere nominală de aproximativ 60%. Acest lucru pur și simplu nu este realist, nici economic, nici politic”, susțin cei șase premieri europeni.

Poziția acestor țări intră în contradicție cu cea susținută de Spania, Italia și Franța, care resping noi reduceri la capitolele Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune (PAC). Divergențele complică obiectivul statelor membre de a ajunge la un acord privind următorul buget al UE până la sfârșitul anului.

Proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană prevede cheltuieli de două trilioane de euro la prețurile curente, echivalentul a 1,76 trilioane de euro la prețurile din 2025. Suma reprezintă 1,26% din venitul național brut al blocului comunitar.

Irlanda urmează să prezinte o nouă propunere înaintea summitului european din 15 și 16 octombrie. Nu este așteptat un acord cu această ocazie, însă liderii europeni vor încerca să își apropie pozițiile, care ar urma să fie negociate în continuare la o reuniune programată la Dublin pe 12 și 13 noiembrie.

Dacă va fi necesar, António Costa a cerut statelor membre să rezerve zilele de 26 și 27 noiembrie pentru un summit special la Bruxelles. Reuniunea ar putea permite realizarea progreselor necesare pentru ca un eventual acord să fie încheiat la summitul din decembrie.