Administraţia Trump ar fi prezentat Kievului o propunere de „afacere” care seamănă cu o „colonizare economică”, acoperind o serie de interese strategice fundamentale, cum ar fi porturile, infrastructura energetică şi resursele miniere. Ca răspuns la avansurile Statelor Unite, care râvnesc la resursele ucrainene în timp ce adoptă o poziţie conciliantă faţă de Rusia, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina „nu este de vânzare”. Astfel, refuzând să semneze un acord propus de administraţia Trump privind resursele minerale ale ţării sale.

Potrivit relatărilor din The Telegraph, confirmate şi de Le Monde, planul viza de fapt un acord mai amplu, care prevedea o compensaţie de 500 de miliarde de dolari pentru ajutorul de 175 de miliarde de dolari acordat de SUA începând din 2022, suma fiind valorificată prin drepturi exclusive „în perpetuitate” asupra unei serii de resurse şi infrastructuri.

„Eu apăr Ucraina, nu pot să vând ţara. Asta e tot”, a declarat preşedintele ucrainean în cadrul unei conferinţe de presă susţinute miercuri la Kiev.

Administraţia lui Donald Trump a indicat că se aşteaptă ca Kievul să îi ofere acces la 50% din mineralele strategice ale Ucrainei, ca o compensaţie pentru ajutorul militar şi economic american, fără să-şi asume în schimb un angajament clar de protecţie viitoare împotriva agresorului rus. Potrivit The Telegraph , care a publicat termenii şi condiţiile acordului prezentat Kievului, proiectul de acord includea „valoarea economică asociată resurselor Ucrainei”, inclusiv „resurse minerale, hidrocarburi (petrol şi gaze), porturi şi alte infrastructuri”, în cadrul unui contract care ar fi fost încheiat sub auspiciile legislaţiei americane din statul New York, acolo unde Trump şi-a dezvoltat imperiul financiar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest proiect ar fi impus Ucrainei să plătească o parte din PIB mai mare decât despăgubirile impuse Germaniei în temeiul Tratatului de la Versailles din 1919, semnat la sfârşitul Primului Război Mondial, se arată în document.

Preşedintele Zelenski a considerat că acordul propus în forma actuală nu-i „protejează” ţara, solicitând în special „garanţii de securitate” pentru Ucraina pentru a preveni orice nouă invazie rusă după un eventual acord care să pună capăt războiului.

„Repet, suntem pregătiţi pentru un document serios. Avem nevoie de garanţii de securitate”, a spus Zelenski, acuzând partea americană că nu se angajează într-o „negociere serioasă”.

Negocierile dintre Statele Unite şi Rusia l-au ajutat pe dictatorul rus să iasă din anii de izolare, a declarat Zelenski miercuri, în timpul briefingului de presă de la Kiev. El s-a arătat convins că astfel de contacte au avut loc din cauza lipsei de informaţii obiective a noii administraţii prezidenţiale americane.

#Negocieri #SUA #Zelenski

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.