72 de evenimente culturale în capitală, în toată țara și în diasporă, vor fi organizate în cadrul Festivalului Internațional de Muzică „Mărțișor”. Evenimentele se vor desfășura pe parcursul lunii martie. Festivalul, care în acest an este organizat cu genericul „Primăvara, hai acasă!”, a ajuns deja la cea de-a 59-a ediție, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a menționat că este al doilea an când programul vizează toată Republica Moldova, precum și diaspora.

„48 de spectacole vor fi în 48 de localități din 34 de raioane. Dacă vorbim de „Mărțișor în toată lumea”, vom avea Turneul Teatrului Național „Eugene Ionesco” cu spectacolul „Chirița în provincie” în peste 7 țări europene. Vom avea turnee ale artiștilor. Dar programul diplomației culturale este unul pe durata întregului an”, a menționat Sergiu Prodan.

Șefii instituțiilor implicate în organizarea Festivalului și-au prezentat programul evenimentelor, care urmează să fie organizate: concerte, spectacole și întâlniri cu artiști de renume.

„Ca de fiecare dată, „Moldova Concert” găzduiește cele mai multe spectacole marca „Mărțișor”. Deschiderea oficială va avea loc la Palatul Național pe 1 martie, cu un concert dedicat primăverii, dragostei și căldurii”, a menționat directorul Andrei Locoman.

Reprezentanții instituții concertistice, precum Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Sala cu Orgă și Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, au prezentat, de asemenea, programele lor diverse în cadrul Festivalului „Mărțișor”. Printre invitați se numără artiști de renume internațional, precum și ansambluri din România, Ucraina, Lituania și Polonia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Publicul poate consulta agenda evenimentelor pe pagina Ministerului Culturii sau a instituțiilor concertistice.

#festivalul martisor #Ministerul Culturii #program

Uniunea Europeană nu se așteaptă să apară probleme în aprovizionarea cu energie în această iarnă, dar se așteaptă la prețuri „foarte mari” la petrol și gaze, a declarat marți, 29 septembrie, comisarul european Dan Jorgensen, la reuniunea de la Dublin a miniștrilor Energiei din statele membre, transmite Agerpres.

Având în vedere criza energetică provocată de războiul din Orientul Mijlociu, „nu există nicio îndoială că ne îndreptăm spre o iarnă dificilă”, a subliniat Dan Jorgensen.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a continuat Dan Jorgensen.

În acest context, comisarul european intenționează să relaxeze anumite reguli.

Pentru a „detensiona piața”, Dan Jorgensen a propus amânarea cu un an a unui regulament european referitor la emisiile de metan legate de importurile de hidrocarburi, un gest favorabil companiilor din sector.

Regulamentul (UE) 2024/1787 stabilește norme pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și reducerea cu precizie a emisiilor de metan în sectorul energetic al Uniunii Europene. În conformitate cu acest regulament, importatorii de gaze și petrol din UE trebuie să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate cu aprovizionarea lor, începând din ianuarie 2027, pentru a limita scurgerile.

În contextul creșterii prețurilor la combustibili legate de războiul din Orientul Mijlociu, Emmanuel Macron i-a trimis recent o scrisoare Ursulei von der Leyen, solicitând modificarea anumitor reglementări europene. Președintele francez a cerut în special o amânare cu un an a normelor comunitare privind emisiile de metan, un gaz cu efect de seră extrem de poluant.

Amânarea acestui regulament, din 2027 până în 2028, va depinde de aprobarea statelor membre și a Parlamentului European.

Această lege se confruntă cu opoziția mai multor țări producătoare de combustibili fosili, în special a Statelor Unite, care o consideră o constrângere și susțin că le-ar putea împiedica exporturile.

În schimb, organizațiile de mediu se opun unei amânări, afirmând că această amânare nu ar avea niciun impact asupra prețurilor la energie, dar ar marca un nou regres în politica climatică europeană.