Este prima dată în România când o firmă este condamnată în instanță pentru epuizarea profesională a unui angajat. Compania Betfair Romania Development trebuie să plătească aproape 9000 de euro ca despăgubiri pentru un angajat ajuns în burnout din vina firmei.
Compania vinovată: Betfair Romania Development
Tribunalul Cluj a hotărât acum câteva luni că o corporație trebuie să plătească daune morale și materiale unei foste angajate pentru epuizare profesională. Dosarul de judecată poartă numărul 2064/117/2022 și a fost judecat de secția civilă a Tribunalului Cluj, iar procesul a fost câștigat de Anja Mărginean-Cosma.
Betfair România Development, companie de dezvoltare de aplicații digitale din industria pariurilor sportive, care are la Cluj peste 2000 de angajați, a fost obligată să despăgubească o fostă angajată din departamentul HR cu 7.500 de euro plus cheltuieli medicale de aproape 6.700 de lei.
Motivul? Mediul de lucru a condus-o pe angajată la burnout. Acel fenomen pe care unele multinaționale îl pun pe seama „lipsei de reziliență” a angajaților, dar pe care instanța l-a recunoscut ca real și extrem de dăunător.
Ce s-a întâmplat de fapt?
Fosta angajată a Betfair Romania Development, specialist în recrutare, s-a trezit îngropată într-un volum excesiv de muncă, fără sprijin, fără posibilitatea de a delega sarcini, fără o limită clară a responsabilităților, dar cu un stres permanent, ore suplimentare frecvente, sarcini suplimentare imposibil de refuzat și cu o presiune constantă a termenelor.
Din cauza stresului acumulat angajata a ajuns internată în spital cu tulburări grave de sănătate, inclusiv insomnie, atacuri de panică și depresie profundă, diagnosticate ulterior ca sindrom burnout, conform clujust.ro.
Până când a avut curajul să spună stop și să acționeze compania în instanță.
Betfair a mers pe clasica strategie corporatistă: „Nu știm, nu am fost anunțați oficial, angajata avea resurse interne la dispoziție”.
Doar că Tribunalul n-a înghițit placa asta și a decis că firma a ignorat realitatea și nu a luat măsuri suficiente pentru a preveni epuizarea profesională a angajatei.
Câțiva colegi de departament ai victimei au fost prezenți în instanță și au depus mărturie în favoarea reclamantei. Evident, aceștia nu și-au mai putut continua activitatea în cadrul firmei și au părăsit organizația, găsindu-și loc de muncă în altă parte.
Directoarea departamentului HR, șefa directă a victimei la data producerii prejudiciului, a fost solicitată să își prezinte punctul de vedere în instanță, dar a refuzat să se prezinte și a trimis în locul său un mic funcționar al firmei.
Ulterior acestui incident, șefa respectivă a avansat în ierarhia corporației și ocupă acum postul de director general al firmei. Această avansare arată cât de mult prețuiește compania principiile morale și de responsabilitate socială pe care le clamează și cât se preocupă de fapt de sănătatea angajaților săi.
Judecătorii au decis că există o cauzalitate între condițiile de muncă și problemele de sănătate ale fostei angajate, motiv pentru care au obligat compania Betfair Romania Development la plata unor despăgubiri morale de 7.500 Euro.
Mai mult, judecătorii au constatat că există o legătură directă între cheltuielile medicale și afecțiunile angajatei, cauzate de mediul de lucru stresant, obligând compania la plata sumei de 6.691,2 lei reprezentând cheltuieli medicale dovedite prin documente oficiale pentru perioada în care a fost internată în spital.
Valoarea reală a costurilor tratamentelor, medicamentelor și ședințelor de psihoterapie plătite de către reclamantă vreme de peste doi ani depășește 10.000 de euro. De asemenea, faptul că aceasta nu a putut să își desfășoare activitatea profesională pentru o perioadă îndelungată și a trăit cu sprijinul familiei nu a fost suficient compensat prin sentință.
Hotărârea a rămas definitivă, fiindcă Betfair Romania Development a decis să nu facă recurs. În acest mod, compania practic și-a recunoscut vinovăția și s-a declarat mulțumită că valoarea prejudiciului plătit angajatei a fost foarte mică.
Tribunalul Cluj a ridicat astfel în premieră națională un mare steag roșu asupra practicilor toxice de muncă.
Hotărârea Tribunalului Cluj reprezintă un punct de cotitură pentru piața muncii din România
Până acum, burnout-ul era tratat ca o problemă personală: „N-ai gestionat bine stresul” „Trebuie să-ți îmbunătățești managementul sarcinilor” sau „Ce, te superi pentru atât?”.
Acum, instanța confirmă că angajatorul este responsabil pentru sănătatea mintală a angajaților săi. Dacă o companie nu are grijă de oamenii ei, poate ajunge să plătească daune consistente pentru treaba asta.
În anii trecuți am avut în România cazuri similare în care instanțele de judecată au protejat drepturile angajaților, dar niciodată pentru că angajatul a ajuns la „burnout” din cauza mediului de lucru stresant.
Spre exemplu, în toamna anului 2024, compania Amazon cu sediul în Iași a fost obligată de instanță să-i plătească 200.000 lei unui angajat pentru „hărțuire morală”, o practică imorală care avea ca scop obținerea demisiei angajatului și plecarea acestuia din organizație fără a i se plăti salarii compensatorii.
Sau în 2023 o companie specializată în fabricarea de produse chimice a fost obligată de Curtea de Apel București să îi achite daune morale de 10.000 de euro unei angajate pentru că a încercat să obțină demisia acesteia, după ce a fost nevoită să lucreze într-un stres continuu și a fost hărțuită la locul de muncă.
Conform avocatnet.ro, legislația muncii de la noi le impune angajatorilor să le asigure angajaților securitatea și sănătatea în muncă. Pornind de la Codul muncii și ajungând la reglementări punctuale, specifice, cum e Legea nr. 319/2006 (Legea SSM), Hotărârea Guvernului nr. 1091/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă, angajatorii trebuie să aibă în vedere că salariații nu pot lucra în condiții care să le pună în pericol viața, sănătatea fizică și psihică. Aici intră inclusiv de demnitatea umană și cea profesională.
Ce înseamnă această decizie a Tribunalului Cluj pentru angajați?
- Există precedent legal. Dacă jobul te face să clachezi și ai dovezi medicale, poți merge în instanță. Ține minte numărul Dosarului judecat de secția civilă a Tribunalului Cluj: 2064/117/2022, se poate folosi ca referință pentru precedentul legal.
- Nu mai este doar vina angajatului. Nu trebuie să te simți slab sau neadaptat dacă stresul te doboară. Este și responsabilitatea angajatorului să asigure un mediu de lucru sănătos și a managerilor să intervină atunci când lucrurile scapă de sub control.
- Poți cere schimbări. Dacă lucrezi într-un loc unde presiunea și haosul sunt norma, poți insista pe politici clare de protejare a angajaților. Asigură-te că le soliciți în scris, ca să ai dovezi.
Ce înseamnă această sentință pentru companii și manageri?
E simplu: Nu-i mai stoarceți pe angajați de energie ca pe niște lămâi. Tratați-i la fel cum ați vrea voi să fiți tratați la locul de muncă. Alocați resurse și angajați suficienți oameni pentru ca volumul de muncă să fie gestionat eficient.
Gândiți modalități mai clare și mai concrete prin care să protejați sănătatea mintală a oamenilor. La urma urmei, un angajat fericit și împăcat cu condițiile locului de muncă înseamnă un angajat productiv.
În caz contrar, uite, angajații și-ar putea cere drepturile în instanță. Iar dacă un gigant precum Betfair, probabil cu o armată de avocați la dispoziție, a fost pus la plată, ce șanse are în justiție o firmă mică sau mijlocie care își suprasolicită și-și duce angajații la epuizare?
În concluzie, hotărârea Tribunalului Cluj nu este doar o victorie personală a angajatei care a avut curajul să își ceară drepturile, ci și un semnal de alarmă pentru toți angajatorii din România. Burnout-ul nu mai poate fi tratat ca o „sensibilitate”, iar companiile care își storc angajații până la epuizare vor începe să plătească – la propriu.
Justiția din România tocmai a recunoscut faptul că suprasolicitarea profesională distruge sănătatea, iar asta înseamnă că angajații au acum o armă puternică: precedentul legal. Asta înseamnă că fiecare angajat suprasolicitate poate să ceară condiții de muncă decente, fără teama că „așa e peste tot” sau că „trebuie să înduri”. Nu, nu trebuie să înduri. Trebuie să-ți ceri drepturile.
Companiile care înțeleg că oamenii nu sunt roboți vor avea de câștigat pe termen lung. Cele care continuă să ignore realitatea vor pierde bani, reputație și – inevitabil – procesele intentate de angajați.
