Reprezentanți americani şi ruşi s-au întâlnit discret în Elveţia în ultimele luni, inclusiv săptămâna trecută, pentru discuţii neoficiale despre războiul din Ucraina, au declarat pentru Reuters trei surse care cunosc subiectul. Multe detalii rămân însă neclare, inclusiv agendele întâlnirilor, dacă ucrainenii au fost prezenţi şi când au început întâlnirile, subliniază agenția britanică, preluată de Agerpres.

Sursele au descris discuţiile ca fiind un canal secundar, unele contacte având loc în timpul perioadei de tranziţie de după victoria în alegerile din 5 noiembrie a preşedintelui Donald Trump. Două dintre surse au declarat că cel puţin o întâlnire a avut loc la Geneva, în timpul Conferinţei de Securitate de la München de săptămâna trecută.

Deşi participanţii au experienţă diplomatică şi de securitate, aceştia nu sunt oficiali guvernamentali şi nu a fost imediat clar dacă vreunul a fost trimis de guvernul din ţara sa, au declarat două dintre surse. Sursele au refuzat să identifice participanţii, precizează Reuters.

Cel puţin un număr mic de consilieri ai lui Trump sunt la curent cu întâlnirile, a declarat una dintre surse, care are cunoştinţe directe despre acest subiect.

Una dintre surse a descris discuţiile din Elveţia drept discuţii pe „pista a doua”, expresie diplomatică pentru un dialog neoficial, orientat spre îmbunătăţirea comunicării şi a cunoaşterii reciproce a opiniilor, mai degrabă decât spre dezvoltarea de propuneri concrete.

Consiliul Naţional de Securitate al Casei Albe, Ministerul rus de Externe şi guvernul Ucrainei nu au răspuns solicitărilor de comentarii din partea Reuters.

Ministerul de Externe de la Berna a informat vineri, într-un comunicat citat tot de Reuters, că în Elveţia au loc în mod regulat întâlniri între părţile implicate în conflictul din Ucraina pe „pista a doua”, despre organizarea cărora a precizat că este la curent. Organizate de actori nestatali, acestea au permis schimburi care nu implică direct guvernele, se arată în comunicatul ministerului elveţian, care evidenţiază că „aceste activităţi ajută la susţinerea eforturilor diplomatice legate de conflict”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reuters a raportat anul trecut despre discuţiile pe „pista a doua” care au avut loc în 2023 şi începutul anului 2024, când preşedintele Putin a transmis semnale că era dispus să ia în considerare o încetare a focului în Ucraina, discuţii care nu au condus la rezultate concrete.

Din punct de vedere istoric, discuţiile de acest tip au contribuit la construirea dialogului între părţi între care exista un nivel profund de neîncredere, în speranţa că o mai bună comunicare poate genera evoluţii diplomatice.

În 2023, NBC a raportat că foşti oficiali din domeniul securităţii naţionale din SUA au purtat discuţii secrete cu ruşi despre care se crede că erau apropiaţi de Kremlin, unii dintre ei reuşind în cele din urmă să se întâlnească cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

#discuții #Elvetia #Ucraina

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.