O noapte de somn prost scade energia, starea de spirit și capacitatea de concentrare. Dar, pe perioade mai lungi de timp, somnul insuficient poate avea implicații grave asupra sănătății noastre cognitive, crescând riscul de demență, scrie adevărul.ro.

Un număr tot mai mare de cercetări au legat problemele de somn de această boală a creierului, inclusiv un studiu realizat de University College London și de Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetare Medicală (Inserm). Acesta a constatat că persoanele care dormeau șase ore sau mai puțin la mijlocul vieții aveau cu 30% mai multe șanse să fie diagnosticate cu demență, decât cele care dormeau șapte ore sau mai mult.

Oamenii de știință cred că motivul este că dormitul mai puține ore înseamnă un somn mai puțin profund. În timpul acestei faze a somnului, creierul nostru trece printr-un proces de „spălare profundă”, eliminând toxinele care, dacă se acumulează, pot duce la demență.

„Somnul nostru la 50 și 60 de ani poate avea un impact major asupra riscului de a dezvolta demență”, spune dr. Severine Sabia.

Dormiți devreme, dar nu prea devreme

Potrivit specialiștilor, momentul în care dormim joacă un rol semnificativ în calitatea acestuia, deoarece trecerea de la somnul profund la somnul REM are loc la anumite ore ale nopții, indiferent de ora la care ne culcăm.

Un studiu realizat de cercetători din China, Suedia și Marea Britanie a arătat că există o legătură între culcare foarte devreme și demență, fiecare oră în plus petrecută în pat înainte de ora 22:00 fiind asociată cu un risc cu 25 % mai mare de apariție a bolii.

Cu toate acestea, nu se știe încă dacă dormitul prea mult crește riscul sau dacă dormitul mai mult este un semn de avertizare timpurie a unui ritm circadian perturbat și a primelor etape ale bolii.

Întoarcerea la culcare înainte de miezul nopții – în mod ideal între orele 22 și 23 – este optimă pentru a ne oferi cele mai bune șanse de a dormi suficient de profund înainte de declanșarea alarmei.

Ce este somnul profund?

Aceasta este faza de somn, cunoscută și sub numele de„somn cu unde lente” sau stadiul trei, în care sistemul glimfatic este cel mai activ și are loc această „spălare profundă”.

Pe parcursul nopții, parcurgem între patru și șase cicluri formate din diferite stadii de somn, inclusiv fazele ușoare, mișcarea rapidă a ochilor (REM) și somnul profund. De obicei, coborâm în somnul profund în decurs de o oră de la adormire și experimentăm perioade din ce în ce mai scurte ale acestuia pe măsură ce noaptea trece.

Potrivit Sleep Foundation, durata ideală a somnului profund este de 1,4-2 ore, sau 20-25% din durata totală a somnului. Cu toate acestea, cantitatea pe care o persoană o obține poate varia în funcție de factori precum vârsta, genetica și stilul de viață.

„Majoritatea ciclurilor de somn durează între una și două ore. Dacă pierdem chiar și o jumătate de oră de somn, am putea pierde partea de somn profund care este vitală pentru curățarea creierului”, spune dr. Sabia.

Somnul profund „spală” toxinele din creier

Deși oamenii de știință cunosc de mult timp proprietățile restauratoare ale somnului, în 2013 o echipă de la Centrul Medical al Universității Rochester din SUA a identificat în creier „un sistem asemănător ciclului de clătire al unei mașini de spălat vase, care este activat în timpul somnului”.

Aceștia au descoperit o serie de canale minuscule care înconjoară vasele de sânge ale creierului și care permit impulsurilor de lichid cefalorahidian să intre și să fie împins prin țesutul cerebral. Când pleacă, acesta transportă cu el deșeurile metabolice ale zilei.

Cercetătorii l-au denumit sistem glimfatic datorită asemănării sale cu rețeaua limfatică a organismului, cu excepția faptului că este gestionat de celulele gliale, care susțin neuronii din creier.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#creier #somn #somn profund

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.