Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis, duminică seară, un mesaj emoționat pe Facebook pentru Volodimir Zelenski și pentru Ucraina cu puțin timp înainte de împlinirea a trei ani de la declanșarea invaziei rusești. Stoltenberg l-a numit pe Zelenski „un prieten” și a vorbit din nou despre dreptul Ucrainei de a fi o țară liberă și democratică și de a-și alege propriul viitor, transmite antena3.ro.

„În această seară trec din nou prin senzația de acum trei ani, când am primit mesajul că va fi un război în Europa. Am făcut tot ce am putut să prevenim invazia Rusiei, dar nu am putut să renunțăm la dreptul Ucrainei de a fi o țară liberă și democratică.

Viitorul Ucrainei e al ei. Dar, în același timp, destinul lor se află și în mâinile noastre și în ale lor. Trebuie să facem tot ce putem ca să-i sprijinim pe cei care dau tot ce pot în fiecare zi. Volodimir, domnule președinte Zelenski, prietene, suntem alături de Ucraina. Glorie Ucrainei”, a scris Jens Stoltenberg.

Stoltenberg a fost un activ și dedicat susținător al Ucrainei încă din primele zile ale războiului. În timpul mandatului său, NATO și-a întărit apărarea de la zero la zeci de mii de soldați gata de luptă pe flancul său estic.

El a susținut mereu ideea aderării Ucrainei la Alianță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#razboi #Stoltenberg #Ucraina #Zelenski

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.