Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a adus un omagiu veteranilor conflictului de pe Nistru în cadrul ceremoniei desfășurate la complexul „Maica Îndurerată” din Chișinău, cu ocazia Zilei Memoriei și Recunoștinței. În discursul său, șefa statului a subliniat sacrificiul celor care au luptat pentru independența și suveranitatea țării, reafirmând angajamentul autorităților de a sprijini veteranii și familiile acestora.

„Nu am vrut un război, dar l-am trăit. Nu am râvnit teritorii străine, dar am fost nevoiți să ne apărăm pământul nostru”, a declarat Maia Sandu, amintind că în 1992, peste 30.000 de moldoveni au luptat, iar 321 de eroi și-au pierdut viața pentru libertatea țării.

Președinta a făcut un apel la unitate și a condamnat implicarea Rusiei în conflictul de pe Nistru, declarând că acesta nu a fost unul local, ci un război orchestrat de Moscova pentru a slăbi și controla Republica Moldova. „Cerem ferm retragerea trupelor rusești de pe teritoriul țării noastre. Vrem să fim un popor liber”, a afirmat ea, reafirmând dorința Chișinăului de a fi parte a lumii democratice și europene.

De asemenea, Maia Sandu a evidențiat importanța educării noii generații cu privire la evenimentele tragice din 1992 și necesitatea consolidării păcii.

„Pacea trebuie să o apărăm. Moldova a stat dreaptă datorită oamenilor ca voi și va continua să stea dreaptă și neclintită”, a spus președinta.

În încheiere, Sandu a subliniat că sprijinul pentru veterani rămâne o prioritate pentru autorități, menționând creșterea indemnizațiilor lunare și adoptarea unei legi speciale prin care statul recunoaște oficial sacrificiul celor care au luptat în conflictul de pe Nistru.

„Sacrificiul eroilor noștri nu va fi uitat. Moldova vă respectă, vă onorează și vă mulțumește”, a declarat președinta.

Președintele Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu: „Evident că îmi amintesc, era un șoc, era o pornire, așa un protest și mă uitam cu simpatie în anii studenții de la facultate de la mine, care erau în anii terminali, care au mers încolo și când veneau și povesteau, noi îi tratam cu deosebit respect. Și acum chiar doi am întâlnit aici, la depuneri de flori, doi colegi, ani mai mari de facultate”.

„A fost o lecție dură pentru noi și aș putea să o rezumez la următorul lucru: independența nu se dăruiește, dar pentru ea trebuie să luptă. Uneori, din păcate, trebuie să plătești scump și noi am plătit scump”, a mai spus speakerul.

Premierul Dorin Recean a declarat că „acest război ne-a dus libertate, acest război ne-a dus oportunitatea să ne dezvoltăm, dar trebuie să se știe că acest război nu ar trebui să fi avut loc și că orice agresiune nu își are justificare, la fel cum nu își are justificare agresiunea Rusiei astăzi în Ucraina”.

„Trebuie să reamintesc că acest război a început cu susținerea directă a Rusiei, care a divizat Republica Moldova. Cu părere de rău, și astăzi, în stânga Nistrului aveam un regim neconstituțional. Obiectivul nostru este să asigurăm pacea, obiectivul nostru este să asigurăm securitatea și dezvoltarea țării. Astăzi trebuie să comemorăm viața celor care ne-au asigurat pacea și securitatea pe Nistru, să avem grijă de familiile celor care au avut de suferit”.

„Aceasta este o lecție despre curaj, despre a ne apăra țara, integritatea și independența. Și generațiile care vin este foarte important să învețe din aceste experiențe. Noi avem veteranii care sunt istorii vii și care povestesc din prima sursă ororile acestui război. Și noi suntem cei care trebuie să construim o țară mai bună, o țară liberă, prosperă, în pace”, a completat ministra de Interne.

Mesajul ministrei Afacerilor Interne, la 33 de ani de la războiul de pe Nistru: Noi nu uităm, noi rămânem uniți

Pe 2 martie se împlinesc 33 de ani de la declanșarea acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova. Eroii căzuți în conflictul armat din anul 1992 (40 de mii au participat, 321 au căzut) sunt comemorați astăzi. De Ziua Memoriei și Recunoștinței, în bisericile din țară au fost oficiate servicii divine, iar zeci de oameni – veterani, rude, polițiști, funcționari, dar și conducerea de vârf a țării – au depus flori la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și la Maica Îndurerată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dorin Recean #Igor Grosu #Maia Sandu #Maica Îndurerată

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.