Călin Georgescu, fost candidat independent la alegerile prezidențiale din 2024, a afirmat de nenumărate ori că, dacă va deveni președinte, „rețeaua Soros din România va fi interzisă”. Totuși, o investigație realizată de Recorder relevă că, după Revoluție, Georgescu a primit bani de la Fundația Soros și USAID.

De-a lungul a zeci de ani, Georgescu a condus organizații non-guvernamentale axate pe mediu și dezvoltare durabilă, precum Tineretul Ecologist din România (1990-1996) și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (1997-2011). Aceste ONG-uri au depins în mare măsură de finanțări internaționale, inclusiv programe PHARE din partea Uniunii Europene, fonduri USAID și sponsorizări ale unor guverne occidentale, în special din Marea Britanie. De asemenea, prima sa organizație a colaborat cu Fundația Soros.

Cu toate acestea, în prezent, Călin Georgescu atacă exact organizațiile care l-au sponsorizat în ultimii ani.

„Rețeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranță, pentru că a făcut mult rău țării mele, poporului meu”, a declarat recent Călin Georgescu într-un interviu cu Mario Nawfal, un influencer de pe X apropiat de Elon Musk, potrivit antena3.ro.

În 1995, Tineretul Ecologist, organizația condusă de Georgescu, colabora cu Fundația Soros pentru a organiza „Săptămâna educației ecologiste” în liceele din Oradea, cu ocazia Zilei Pământului. Deși Fundația Soros a încetat activitatea în România din 2017, Georgescu a continuat să critice miliardarul american.

„Sunt profund dedicat să investighez și să-i expun pe toți cei responsabili, atât în România, cât și în SUA, pentru gestionarea ilegală a acestor fonduri provenite de la USAID și rețeaua Soros”, a mai spus el.

În trecut, Georgescu s-a aflat în centrul unui scandal legat de o finanțare din partea USAID, fiind acuzat de angajați că gestionează discreționar banii americani destinați României, care ajungeau în mare parte la primarii PSD.

Mai mulți angajați au reclamat că, după ce ar fi primit fondurile, Georgescu avea pretenția de a nu fi controlat în privința utilizării acestora și că ar fi fost „martori la extorcare de fonduri.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 1994, un proiect propus de organizația lui Georgescu a primit bani și de la UE prin programul PHARE, pentru „familiarizarea cu practicile democratice” și pentru susținerea societății civile din România. ONG-ul lui a mai primit și alte fonduri tot în același an, pentru un proiect ce viza ecologizarea Mării Negre.

„Marea Neagră nu mai suportă nimic. Multe specii de peşti au dispărut sau sunt în pericol. În urma unui genocid ecologic ordonat de Ceauşescu, delfinii au fost împuşcaţi mişeleşte”, declara atunci într-o conferință de presă Călin Georgescu, citat de „România liberă”.

Nu există nicio dovadă a faptului că în perioada comunistă delfinii din Marea Neagră au fost împușcați. Problemele din Marea Neagră în timpul lui Nicolae Ceaușescu erau pescuitul intensiv și poluarea, care au afectat, într-adevăr, viața marină și unele specii de pești, mai notează Recorder.

Aceste scandaluri însă nu i-au afectat cariera lui Georgescu, pentru că în 2004 a ajuns șef al direcției Organizații Economice Internaționale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În 2010, a ajuns chiar în biroul președintelui Traian Băsescu în calitate de potențial premier. După ce a fost refuzat, Georgescu s-a mutat cu familia în Austria, însă CV-ul oficial nu oferă prea multe informații despre activitățile pe care le-a întreprins până la reîntoarcerea în România.

Materialul integral poate fi citit AICI

#Călin Georgescu #Fundația Soros #USAID

Uniunea Europeană nu se așteaptă să apară probleme în aprovizionarea cu energie în această iarnă, dar se așteaptă la prețuri „foarte mari” la petrol și gaze, a declarat marți, 29 septembrie, comisarul european Dan Jorgensen, la reuniunea de la Dublin a miniștrilor Energiei din statele membre, transmite Agerpres.

Având în vedere criza energetică provocată de războiul din Orientul Mijlociu, „nu există nicio îndoială că ne îndreptăm spre o iarnă dificilă”, a subliniat Dan Jorgensen.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a continuat Dan Jorgensen.

În acest context, comisarul european intenționează să relaxeze anumite reguli.

Pentru a „detensiona piața”, Dan Jorgensen a propus amânarea cu un an a unui regulament european referitor la emisiile de metan legate de importurile de hidrocarburi, un gest favorabil companiilor din sector.

Regulamentul (UE) 2024/1787 stabilește norme pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și reducerea cu precizie a emisiilor de metan în sectorul energetic al Uniunii Europene. În conformitate cu acest regulament, importatorii de gaze și petrol din UE trebuie să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate cu aprovizionarea lor, începând din ianuarie 2027, pentru a limita scurgerile.

În contextul creșterii prețurilor la combustibili legate de războiul din Orientul Mijlociu, Emmanuel Macron i-a trimis recent o scrisoare Ursulei von der Leyen, solicitând modificarea anumitor reglementări europene. Președintele francez a cerut în special o amânare cu un an a normelor comunitare privind emisiile de metan, un gaz cu efect de seră extrem de poluant.

Amânarea acestui regulament, din 2027 până în 2028, va depinde de aprobarea statelor membre și a Parlamentului European.

Această lege se confruntă cu opoziția mai multor țări producătoare de combustibili fosili, în special a Statelor Unite, care o consideră o constrângere și susțin că le-ar putea împiedica exporturile.

În schimb, organizațiile de mediu se opun unei amânări, afirmând că această amânare nu ar avea niciun impact asupra prețurilor la energie, dar ar marca un nou regres în politica climatică europeană.