Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, conduce delegația BNM într-o vizită de lucru la Bruxelles, în perioada 4-6 martie 2025, cu scopul de a consolida cooperarea cu instituțiile europene și de a avansa procesul de integrare financiară a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Astfel, cetățenii și mediul de afaceri din Republica Moldova vor avea acces la servicii financiare solide, moderne și favorabile dezvoltării economice.

Vizita cuprinde o serie de întrevederi cu oficiali europeni, cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, doamna Roxana Mînzatu și cu comisara pentru Servicii Financiare și Uniunea Economiilor și Investițiilor, doamna Maria Luís Albuquerque.

„În cadrul întrevederii cu comisara Albuquerque, oficialii au abordat aspecte precum alinierea reglementărilor financiare ale Republicii Moldova la standardele europene, modernizarea infrastructurii de plăți și aderarea Moldovei la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) care vor oferi beneficii pentru toți cetățenii: acces facil la plăți mai rapide și mai sigure, costuri reduse pentru transferurile internaționale și o protecție sporită a consumatorilor de servicii financiare”, se arată în comunicatul BNM.

Guvernatoarea Anca Dragu a reafirmat angajamentul ferm al BNM pentru asigurarea stabilității financiare și dezvoltarea unui mediu bancar sigur și competitiv care să sprijine investițiile și creșterea economică. Totodată, a exprimat aprecierea față de sprijinul oferit de instituțiile europene în procesul de armonizare a cadrului financiar cu normele Uniunii Europene.

„Aceste discuții reflectă angajamentul BNM de a menține stabilitatea financiară, consolidând astfel parcursul european al Republicii Moldova și subliniind rolul vital al BNM în pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prin adoptarea normelor UE, sectorul bancar al Moldovei va activa conform regulilor europene, ceea ce va permite sporirea calității serviciilor bancare și a securității tranzacțiilor”, a declarat Anca Dragu.

În cadrul întâlnirii cu vicepreședinta executivă a CE, doamna Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi, abilități sociale, calitate și pregătire la locul de muncă, au fost abordate subiecte legate de agenda de aderare, identificarea de oportunități pentru integrarea accelerată și implementarea reformelor din Planul de creștere. De asemenea, oficialii au discutat și despre măsuri menite să consolideze efortul BNM pentru aprofundarea incluziunii financiare și extinderea educației financiare.

Tot astăzi, guvernatoarea BNM a avut întrevederi cu John Berrigan, director general al Direcției Generale pentru Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital (DG FISMA) precum și cu Giorgio Andreoli, director general al Consiliului European pentru Plăți. De asemenea, urmează să aibă loc întrevederi și la Parlamentul European.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vizita delegației BNM la Bruxelles, din care face parte și prim-viceguvernatorul Petru Rotaru, se înscrie în eforturile strategice ale Băncii Naționale de a întări relațiile externe și de a asigura un cadru solid pentru integrarea Republicii Moldova în sistemul financiar European.

#BNM #Bruxelles #vizita de lucru

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.