Premierul polonez Donald Tusk a declarat marţi că guvernul său doreşte să lanseze un nou program pentru a oferi pregătire militară voluntară începând de anul viitor, cu obiectivul de a instrui 100.000 de voluntari în 2027, în timp ce Ministerul de Interne a prezentat un proiect de actualizare a registrului adăposturilor din întreaga ţară şi de a introduce obligaţia ca toate clădirile publice să fie prevăzute cu un adăpost, relatează agenţiile Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

„Cel mai important lucru pentru noi este ca orice persoană interesată să poată participa la o astfel de instruire până în 2026. Este o sarcină dificilă, dar ştiu că este realizabilă.

În 2027 vom atinge capacitatea de a pregăti 100.000 de voluntari pe an (…) În afara armatei profesioniste şi a Forţei de Apărare Teritoriale, trebuie să construim de facto o armată de rezervişti, iar acţiunile noastre vor servi acestui scop”, a spus Tusk înaintea unei şedinţe de guvern.

Tusk a anunţat săptămâna trecută că doreşte să pună în aplicare până la sfârşitul anului un sistem de instrucţie militară pentru fiecare bărbat, ca pregătire pentru cazul unui război, şi să retragă Polonia din tratatele internaţionale de interzicere a minelor antipersonal şi a muniţiilor cu dispersie, pentru a creşte capacităţile de apărare ale ţării în contextul războiului din Ucraina.

Într-o declaraţie acordată presei joia trecută Bruxelles, unde a avut loc un summit european, premierul polonez a pledat pentru „reluarea cursei înarmării” în faţa Rusiei, susţinând că Europa poate să câştige această confruntare.

Mai mult, el a cerut creşterea bugetului Apărării la 5% din PIB, aşa cum doreşte preşedintele american Donald Trump, idee considerată nerealistă şi nesustenabilă economic de majoritatea europenilor, cu excepţia celor trei state baltice foste republici sovietice care se tem în continuare de Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Polonia are deja un buget al Apărării mai mult decât dublu faţă de angajamentul de 2% din PIB asumat în cadrul NATO, alocând anul trecut Apărării 4,1% din PIB, iar anul acesta 4,7% din PIB, lansându-se într-un program costisitor de înarmare.

În cadrul acţiunilor de pregătire pentru un eventual război se înscrie şi o decizie anunţată marţi de Ministerul de Interne polonez pentru efectuarea unui inventar al adăposturilor subterane, împreună cu o dispoziţie ca fiecare clădire publică având o suprafaţă de peste 2.500 de metri pătraţi şi unde se află cel puţin o sută de persoane să dispună de un astfel de adăpost, cu o capacitate de minim 50 de persoane.

#aparare #Polonia #voluntari

Germania îşi ţine respiraţia în această duminică, 6 septmebrie, în timp ce în Saxonia-Anhalt au loc alegeri regionale cruciale, un scrutin care ar putea duce la preluarea controlului asupra unui Land (stat federativ) de către extrema dreaptă germană pentru prima dată din 1945, scriu știrileprotv.ro.

În acest land din fosta RDG, Alternativa pentru Germania (AfD), un partid anti-imigranţi, rusofil şi apropiat de cercurile trumpiste, îi devansează cu aproape douăzeci de puncte pe conservatorii cancelarului Friedrich Merz: 40-43% faţă de 22-24%, potrivit ultimelor sondaje, scrie AFP.

Ca semn al îngrijorării care domneşte la Berlin, şeful guvernului nu a încetat să-i avertizeze în ultimele zile pe alegătorii din această regiune din estul Germaniei cu privire la „daune (economice) considerabile” în cazul unei victorii a AfD.

„Nu-mi pot imagina că investitorii internaţionali ar dori să vină să inaugureze o nouă fabrică alături de un ministru-preşedinte din partea AfD”, a declarat el recent.

Avansul partidului AfD în fosta RDG

De câţiva ani, partidul AfD înregistrează un avans electoral, concretizat prin locul al doilea obţinut de lidera sa, Alice Weidel, la alegerile federale din 2025. Partidul de extremă dreaptă a ieşit pe primul loc în majoritatea circumscripţiilor din fosta Germanie de Est, o regiune mai săracă decât restul ţării.

„Partidul profită în mare măsură de experienţele şi sentimentele negative pe care mulţi locuitori le-au trăit de la reunificare, adică şomajul, declinul economic sau pur şi simplu dispariţia cadrului de viaţă şi a modului lor de viaţă”, explică Nathalie Le Bouëdec, profesoară universitară de istorie şi civilizaţie germană la Universitatea Bourgogne-Europe, pentru BFM.

„Mulţi foşti est-germani au, de asemenea, un sentiment de nerecunoaştere, această impresie că vest-germanii nu le-au recunoscut niciodată cu adevărat istoria şi i-au marginalizat”, continuă ea.

Avansul extremei drepte în est se explică şi prin „o relaţie cu istoria şi o cultură politică destul de diferite”.

„În special problema memoriei nazismului nu a fost abordată deloc în acelaşi mod în RDG şi în RFG, astfel încât AfD este adesea percepută ca un partid oarecare”, explică specialista în Germania.

După rezultate bune la alegerile regionale din Saxonia şi, mai ales, din Turingia în 2024, partidul speră astfel să cucerească Saxonia-Anhalt, un land mic cu doar 2,1 milioane de locuitori, care i-ar putea aduce o victorie foarte simbolică.

„Este un land care a pierdut mulţi locuitori şi are o populaţie foarte îmbătrânită, în special pentru că mulţi tineri au plecat după reunificare”, reaminteşte Nathalie Le Bouëdec. „Face parte dintre regiunile în care locuitorii se simt lăsaţi în urmă”.

Vedeta reţelelor sociale

Cel care îi face să tremure pe conservatorii aflaţi la putere în Berlin şi în regiune se numeşte Ulrich Siegmund, un bărbat zâmbitor de 30 de ani şi vedetă a reţelelor sociale, cu 500.000 de abonaţi pe Instagram.

Fost membru timp de şase ani al partidului conservator, cel al cancelarului Helmut Kohl, care le promisese cetăţenilor din RDG un viitor înfloritor, Ulrich Siegmund s-a alăturat în 2014 partidului AfD, la un an după înfiinţarea acestuia.

Fost director al unei companii producătoare de parfumuri de interior, candidatul face selfie-uri şi organizează sesiuni de autografe la fiecare deplasare. În cadrul mitingurilor sale, el asistă la idealizarea crescândă a RDG în rândul concetăţenilor săi din est, care uneori flutură la mitingurile sale vechiul steag al Germaniei comuniste.

Apărând la ghidonul unei Simson, o mică motoretă devenită simbol al identităţii est-germane, el profită de „Ostalgie”, această nostalgie faţă de RDG care îi afectează pe mulţi locuitori ai fostei Germanii de Est şi care conferă un nou val de popularitate anumitor obiecte din perioada comunistă.

Program radical

Deşi candidatul ştie să exploateze diviziunea Est-Vest pentru a alimenta sentimentul de nedreptate al alegătorilor săi, el nu uită ţinta principală a partidului său: imigranţii. „Încă din prima clipă” a preluării mandatului, el doreşte să-i expulzeze din Saxonia-Anhalt pe străinii aflaţi în situaţie ilegală.

În 2023, Ulrich Siegmund a făcut parte, de altfel, dintre membrii AfD care au participat la o întâlnire secretă la Potsdam, în cadrul căreia s-a discutat un proiect de „remigrare” masivă a străinilor şi a germanilor de origine străină. Dezvăluit de presă, proiectul a stârnit un mare scandal în Germania şi a determinat unele partide de extremă dreaptă din Europa, precum Rassemblement National, să se distanţeze de AfD.

Susţinător al familiei tradiţionale, candidatul de extremă dreaptă promite, de asemenea, să „interzică afişarea oficială a steagului curcubeu (simbol al persoanelor LGBT+) în şcoli şi să se asigure, în schimb, că steagul naţional flutură în fiecare zi de şcoală în instituţiile publice”. Întrucât educaţia ţine de competenţa landurilor regionale în Germania, acesta intenţionează, de asemenea, să elimine obligativitatea frecventării şcolii, ceea ce ar deschide, în special, calea către educaţia la domiciliu.

De asemenea, intenţionează să modifice programele de istorie din şcoli, pe care le consideră prea axate pe vinovăţia Germaniei din perioada celui de-al Treilea Reich. Potrivit revistei Der Spiegel, unii dintre colaboratorii săi au avut, de altfel, legături strânse cu mişcarea de extremă dreaptă radicală şi neonazistă.

În faţa sa, conservatorul Sven Schulze, în vârstă de 47 de ani, care se află la conducerea landului Saxonia-Anhalt din luna martie, după ce a ocupat funcţia de ministru al Economiei, speră să-şi păstreze postul.

Acest fost europarlamentar, inginer de formaţie, cu un stil sobru şi fără patetism, a avut de suferit în campania electorală din cauza nepopularităţii guvernului condus de Friedrich Merz. Cu toate acestea, el insistă să „vorbească deschis cu cetăţenii”.

Majoritatea absolută nu este asigurată din start

Dar chiar dacă AfD ar câştiga alegerile, nu este sigur că va conduce Saxonia-Anhalt. Pentru a ajunge definitiv la putere, ar trebui să obţină majoritatea absolută, ceea ce este foarte rar în Germania din cauza sistemului electoral proporţional. Dintre cele 16 landuri, doar Saarland, în vest, este condus de un singur partid, SPD (social-democraţii).

Obţinerea majorităţii absolute de către AfD în Saxonia-Anhalt depinde de numărul formaţiunilor care vor depăşi pragul de 5% din voturi, condiţia sine qua non pentru a intra în Parlamentul regional. De exemplu, liberalii sau partidul populist de stânga pro-rus BSW ar putea rămâne în afara adunării regionale dacă ar obţine fiecare doar 4%, ceea ce ar reduce matematic procentul de voturi necesar pentru ca AfD să ajungă la putere: 46% în loc de 50%.

În lipsa unei majorităţi, ar putea AfD să formeze o coaliţie? Până în prezent, toate partidele au exclus posibilitatea de a guverna alături de extrema dreaptă, cu excepţia BSW, ai cărui membri au o poziţie mai ambiguă în această privinţă. Datorită acestui „cordon sanitar”, conservatorul Sven Schulze ar putea rămâne la putere.

„Va fi complicat pentru el să formeze o coaliţie cu alte formaţiuni reprezentate în Parlamentul regional, dar ar putea prelua conducerea unui guvern minoritar”, explică Nathalie Le Bouëdec. „Aşa s-a întâmplat în Turingia în 2024 pentru a împiedica AfD, care a ieşit pe primul loc, să guverneze”.

În acest land învecinat cu Saxonia-Anhalt, partidul de stânga Die Linke nu participă la coaliţie, dar îi permite acesteia să se menţină. „Reacţia sa după scrutinul de duminică va fi urmărită cu mare atenţie”, subliniază Nathalie Le Bouëdec.

„Dacă AfD va câştiga alegerile, criticile la adresa lui Merz se vor intensifica” în rândul conservatorilor, confirmă pentru AFP Wolfgang Schroeder, politolog la Universitatea din Kassel, excluzând totuşi o demitere a cancelarului, deoarece „nu există niciun succesor credibil”.

Indiferent de guvernul care va rezulta din aceste alegeri, „un partid precum AfD, care obţine 40% din voturi, va reprezenta în orice caz un cutremur politic pentru Germania”, estimează germanista.

O victorie a AfD ar fi, de asemenea, o nouă lovitură pentru cancelarul Friedrich Merz, care se străduieşte să-şi îndeplinească promisiunile privind redresarea economică şi şi-a propus ca obiectiv să facă extrema dreaptă să piardă teren, aplicând o politică fermă în materie de imigraţie.