Shailesh Chauhan, manager de produs la Meta, a împărtășit strategiile care l-au ajutat să își dezvolte cariera în companii de top din industria tehnologică. Printre lecțiile esențiale pe care le recomandă celor aflați la început de drum se numără importanța de a spune „nu”, necesitatea de a asculta mai mult și de a comunica excesiv pentru claritate și aliniere, scrie Business Insider.

Chauhan și-a început cariera în domeniul ingineriei civile în India, dar în timpul studiilor de master în Statele Unite a realizat că viitorul inovației se află în tehnologie. Astfel, a început să învețe programare și, în cele din urmă, a devenit primul manager de produs al unei startup din Bay Area. Experiența acumulată l-a ajutat să avanseze rapid, ajungând să lucreze la Uber, Amazon și, în prezent, Meta.

Una dintre cele mai valoroase lecții pe care Chauhan le-a învățat este importanța de a spune „nu”. Tinerii profesioniști tind să accepte prea multe sarcini, ceea ce poate duce la supraîncărcare și, implicit, la subperformanță. Refuzul anumitor solicitări nu este un semn de slăbiciune, ci o dovadă de maturitate și de gândire strategică.

O altă strategie pe care Chauhan o recomandă este aceea de a fi „cea mai neexperimentată persoană din cameră”. În loc să încerce să demonstreze cât de multe știe, el preferă să asculte, să pună întrebări și să obțină informații valoroase. Această abordare îi permite să înțeleagă mai bine contextul și să ia decizii mai informate.

În plus, Chauhan subliniază importanța relațiilor interpersonale. El consideră că succesul profesional nu se bazează doar pe competențe tehnice, ci și pe capacitatea de a construi relații autentice cu colegii. Relațiile solide depășesc granițele unei companii și pot deschide oportunități noi pe termen lung.

Nu în ultimul rând, el promovează ideea de supracomunicare. Într-un mediu dinamic, cu echipe distribuite în mai multe fusuri orare, este esențial să repeți mesajele importante prin diverse canale pentru a te asigura că toată lumea este aliniată.

Aceste strategii l-au ajutat pe Chauhan să își construiască o carieră impresionantă în marile companii de tehnologie. Prin aplicarea acestor principii, orice profesionist poate să își îmbunătățească parcursul și să își maximizeze impactul în industrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Amazon #cariera #manager #Meta #Uber

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.