Sezonul gripal din 2025 a surprins experții printr-o creștere alarmantă a cazurilor, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. Pentru prima dată de la începutul pandemiei de COVID-19, gripa a depășit numărul de infectări și spitalizări asociate COVID-19, ceea ce a determinat Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) să clasifice sezonul ca având o severitate „ridicată” pe teritoriul SUA.

Mai mulți factori au contribuit la această creștere a numărului de cazuri. În primul rând, sezonul gripal 2025 a început târziu, atingând apogeul în februarie, spre deosebire de sezoanele anterioare care s-au manifestat mai devreme, în decembrie.

Predominanța subtipurilor de virus gripal A, respectiv A/H3N2 și A/H1N1, joacă un rol major în severitatea bolii. Sezoanele dominate de A/H3N2 au fost istoric asociate cu forme mai severe ale bolii, dar și A/H1N1 poate provoca infecții grave.

Un alt factor este scăderea ratei de vaccinare. După pandemia de COVID-19, tot mai puține persoane aleg să se vaccineze împotriva gripei. În sezonul 2023-24, s-au administrat cu 9,2 milioane mai puține doze de vaccin decât într-un an obișnuit pre-pandemic. În plus, rata de vaccinare a copiilor a scăzut de la 59% în 2019-20 la doar 46% în 2024-25, iar în cazul persoanelor de peste 65 de ani, aceasta a coborât la 43%.

Simptomele gripei și cum se diferențiază de alte infecții respiratorii

De multe ori, oamenii confundă gripa cu o simplă răceală. Gripa este cauzată exclusiv de virusurile gripale și tinde să fie mai severă decât răceala comună, provocând febră, tuse persistentă și oboseală accentuată. Alte simptome frecvente includ dificultăți de respirație, dureri musculare, dureri de cap și congestie nazală.

Comparativ cu COVID-19, gripa are un timp de incubație mai scurt, de 1-4 zile, iar simptomele durează, în medie, mai puțin. Spre deosebire de gripă, COVID-19 poate fi recunoscut prin pierderea gustului și a mirosului. Singura modalitate sigură de a distinge între cele două boli rămâne testarea, iar unele teste rapide combină detectarea simultană a gripei și a COVID-19.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit medicilor, vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție. Deși eficacitatea vaccinului antigripal variază între 19% și 60% în fiecare sezon, datele preliminare pentru 2024-25 arată că vaccinul oferă o protecție de 41%-55% împotriva spitalizării în rândul adulților și de 63%-78% în rândul copiilor.

Alte măsuri de protecție includ:

Spălarea frecventă a mâinilor;
Evitarea contactului cu persoanele bolnave;
Igienizarea suprafețelor intens utilizate;
Purtarea măștii în medii aglomerate.

În cazul îmbolnăvirii, izolarea și evitarea contactului cu alte persoane ajută la limitarea răspândirii virusului. Pentru cei cu risc crescut de complicații, tratamentul antiviral trebuie început cât mai repede posibil, de preferat în primele 48 de ore de la apariția simptomelor.

Sezonul gripal din 2025 servește drept avertisment asupra importanței măsurilor de prevenție și a menținerii unei acoperiri vaccinale ridicate pentru a limita impactul viitoarelor epidemii.

#anul 2025 #gripa #raceala #vaccinare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.