După ce ieri, socialiștii și comuniștii au făcut mare zarvă, pentru că nu s-a ales președintele Parlamentului și nu s-au constituit celelalte organe de conducere a Legislativului, la ședința de constituire a noului Parlament, deși erau la curent că acest lucru nu urma să aibă loc, fostul deputat și ambasador Andrei Popov a făcut o analiză a tuturor ședințelor Legislativelor de constituire din 1990 și până în 2021.

Astfel, potrivit analizei expertului din cadrul Institutului pentru Inițiative Strategice, Andrei Popov, ședința de constituire a Parlamentului a durat cel mai mult ca perioadă și niciodată în istoria celor 11 Legislaturi parlamentare 1990 – 2021, ședința de constituire a Parlamentului nu a fost convocată la doar 15 zile de la data alegerilor parlamentare – cu două săptămâni mai devreme decât termenul-limită de 30 de zile prevăzut de Constituție (art 63).

„Niciodată, prima ședință a Parlamentului nou ales nu a fost convocată atât de repede – la doar 3 zile – de la validarea alegerilor de către Curtea Constituțională. Practica anterioară era 7-20 de zile. Dacă joi, 29 iulie 2021, așa cum se anticipează, va fi ales președintele Parlamentului, aceasta va reprezenta repetarea recordului înregistrat pe 24 aprilie 2005, când speakerul a fost ales în mai puțin de 3 săptămâni de la data alegerilor Parlamentare. Și atunci, și acum – în 18 zile, însă 103 de zile în 2019, 54 de zile în 2014, 30 și 37 de zile în august și mai 2009. Dacă pe 29 iulie va fi ales președintele Parlamentului aceasta va fi cea mai rapidă alegere a de la validarea rezultatelor de către CCM – doar 6 zile. Pentru comparație, în 2019 și 2014, președinții Parlamentului au fost aleși după 91 și, respectiv, 45 de zile de la validarea rezultatelor. Dacă, așa cum s-a anunțat, viitorul Guvern va fi votat în următoarele două săptămâni, aceasta va fi pentru prima dată când un Guvern este aprobat în mai puțin de 1 lună după alegeri”, spune Popov.

Totodată, fostul deputat notează că, au fost cel puțin patru ședințe de constituire a Legislativului – 4 din ultimele 5, la care nu a fost ales speakerul și nu au fost constituite organele de conducere a Parlamentului (2019, 2014, 2010 și mai 2009).

Mai jos redăm analiza realizată de Andrei Popov

2019

24 februarie – Alegerile parlamentare.

9 martie – CCM a validat rezultatele

21 martie – ședința de constituire (25 de zile după alegeri și 12 zile de la validare)

8 iunie – Zinaida Grecianii aleasă speaker (103 zile de la alegeri și 91 de zile de la validare).

2014

30 noiembrie – Alegerile

9 decembrie – Validarea

29 decembrie – ședința de constituire.

23 ianuarie – Andrian Candu ales speaker (54 de zile de la alegeri și 45 de la validare).

2010

28 noiembrie – alegerile

24 decembrie – validarea

30 decembrie – Marian Lupu ales speaker (32 de zile după alegeri și 6 zile de la validare).

2009

29 iulie – alegeri

14 august – validarea

28 august – Mihai Ghimpu ales speaker (30 de zile după alegeri și 14 zile de la validare).

2009

5 aprilie – alegeri

22 aprilie – validarea

12 mai – Vladimir Voronin ales speaker (37 de zile după alegeri și 20 de zile de la validare).

2005

6 martie -alegerile

17 martie – validarea

24 martie – Marian Lupu ales Speaker (18 zile de la alegeri și 7 zile de la validare).

2001

25 februarie – alegerile

13 martie -Validarea

20 martie – Eugenia Ostapciuc aleasă speaker.

1998

22 martie – alegerile

9 aprilie – validarea.

23 aprilie – Dumitru Diacov ales speaker.

1994

27 februarie – alegerile

29 martie – Petru Lucinschi ales speaker.

1990

Februarie-martie – alegerile pentru Sovietul Suprem al RSS Moldovenească.

17 aprilie – prima ședință

27 aprilie – Mircea Snegur ales președinte al Sovietului Suprem al RSSM.

#analiza #Andrei Popov #constituire #parlament

Mai mulți angajați ai Poliției Republicii Moldova au fost decorați cu distincții de stat, grade speciale, medalii și mențiuni, în contextul celei de-a 35-a aniversări a Independenței Republicii Moldova.

Ceremonia a fost organizată de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, care a apreciat munca, responsabilitatea și devotamentul polițiștilor dedicați protejării cetățenilor și statului.

În discursul său, șeful IGP a subliniat că independența înseamnă nu doar un moment important din istoria țării, ci și responsabilitatea de a construi, proteja și consolida Republica Moldova.

Cernăuțeanu a vorbit și despre importanța promovării valorilor naționale, a patriotismului și a respectului față de țară. Potrivit acestuia, polițistul trebuie să fie un exemplu de integritate, curaj și responsabilitate.

„Valorile pe care le promovăm astăzi trebuie să ajungă la generațiile de mâine. Este datoria fiecăruia dintre noi să le păstrăm și să le transmitem mai departe”, a declarat Viorel Cernăuțeanu.

Conducerea Poliției Naționale susține că va continua să creeze condiții mai bune pentru angajați, să sprijine dezvoltarea lor profesională și să le ofere suportul necesar pentru îndeplinirea misiunilor în serviciul societății.

Republica Moldova sărbătorește în acest an 35 de ani de independență, marcată la 27 august 1991, când Parlamentul a adoptat Declarația de Independență.

Evenimentele dedicate zilei naționale se desfășoară sub genericul „Independența ne unește” și includ depuneri de flori, parada militară și un concert cu participarea mai multor artiști din țară.