S-a scandat „Vrem salariile”, „Ne este greu, ajutați-ne”, vineri, 14 martie curent, în fața Guvernului. Indignați că nu-și primesc salariile de mai bine de jumătate de an, feroviarii din câteva raioane ale țării au venit din nou, cu pancarte, să protesteze la Chișinău. În fața lor a ieșit ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, dar și noul șef al Căii Ferate din Moldova (CFM) Sergiu Cotelnic, care au promis că salariile vor fi achitate treptat, începând de săptămâna viitoare.

„Înțeleg că situația este extrem de complicată, dar obiectul numărul unu este achitarea salariilor angajaților CFM. Guvernul este alături de CFM și toți pașii necesari vor fi realizați”, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea.

Conform informațiilor, 1200 de angajați au plecat de la CFM în 6 luni, din cauza restanțelor salariale.

„Eu sper că săptămâna viitoare vom achita salariile pentru luna august, dar și vom acoperi o parte a datoriilor. Acesta este primul scop, iar treptat le vom face pe toate. Noi planificăm în două luni să achităm trei salarii. Luni voi oferi mai multe detalii despre pașii pe care urmează să-i facem. Important să avem răbdare”, a declarat noul șef CF, Sergiu Cotelnic.

Muncitorii au declarat că au nevoie de bani pentru a supraviețui, dar și pentru a achita studiile copiilor. Majoritatea dintre ei au spus că nici nu mai au de la cine împrumuta bani. Ei au rugat autoritățile să ia atitudine și să le dea salariile.

„Ajutați-ne pe noi, când ați avut nevoie, noi v-am ajutat, acum ajutați-ne voi. Nu aruncați vina unul pe altul. Suntem în secolul 21. Ne este greu, ajutați-ne. Nu avem nevoie de salariile ca ale miniștrilor. Dați-ne salariile”, a spus un feroviar de la Bălți.

Feroviarii s-au deplasat și în fața Parlamentului, iar în fața a ieșit deputatul PAS Dorian Istratii. El a declarat că Legislativul nu are competența de a achita direct salariile angajaților CFM, deoarece acestea sunt plătite exclusiv din fondurile întreprinderii.

„Noi la următoarea rectificare de buget, vom aloca 100 de milioane de lei pentru întreținerea infrastructurii. Parlamentul nu poate achita direct salariile angajaților, deoarece acestea sunt plătite exclusiv din fondurile întreprinderii. Deja din cadrul bugetului întreprinderii se vor elibera surse financiare pentru a putea fi achitate salariile”, a declarat deputatul.

Protestul a durat aproape două ore. Într-un final, președintele Federației Sindicale a Feroviarilor, Ion Zaporojan, a rugat feroviarii să meargă pe la casele lor. El le-a promis că va lupta pentru ca problema să fie rezolvată într-un final. „Eu sper că vom salva întreprinderea CFM”, a declarat Ion Zaporojan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, restanțele la salarii depășesc 200 de milioane de lei, iar întreprinderea de stat „Calea Ferată din Moldova” se confruntă cu un șir de probleme care periclitează activitatea întreprinderii – conturi blocate mai bine de două luni, lipsa de motorină și cele mai necesare pentru funcționarea corespunzătoare a întreprinderii.

Fostul director Sergiu Tomșa și-a depus cerecea de demisie pe 25 februarie. El asigura interimatul funcției de director general al Căii Ferate din Moldova (CFM) din luna februarie 2024, după demisia lui Oleg Tofilat.

Pe data de 13 martie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat că Sergiu Cotelnic va fi noul șef al Căii Ferate din Moldova (CFM).

#CFM #feroviari #protest #salarii

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.