Pe parcursul acestui an, vor fi supuse evaluării ex-post 24 de legi. Planul de evaluare ex-post a actelor normative pentru anul 2025 a fost aprobat, recent, de Biroul permanent al Parlamentului.

Conform documentului, comisiile parlamentare au planificat evaluarea ex-post de impact a 11 legi. Cele mai multe acte normative vor fi evaluate de Comisia securitate națională, apărare și ordine publică. Printre acestea se regăsesc Legea privind securitatea aeronautică, Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război. De asemenea, va fi supus evaluării cadrul normativ în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului.

Pe platforma Comisiei administrație publică și dezvoltare regională vor fi supuse evaluării Legea privind statutul municipiului Chișinău și Legea cu privire la sistemul de adrese. Comisia juridică, numiri și imunități va evalua Legea privind procedura notarială, iar Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media va supune evaluării Legea cu privire la oamenii de creație și la uniunile de creație.

Comisia agricultură și industrie alimentară urmează să evalueze Legea cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți, Comisia protecție socială, sănătate și familie va evalua Legea privind sistemul public de asigurări sociale, iar Comisia drepturile omului și relații interetnice va evalua Legea cu privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor. Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, cu referire la actele permise de mediu, va fi evaluată de Comisia mediu, climă și tranziție verde.

Totodată, Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului va evalua ex-post juridic alte 13 acte normative. Planul de evaluare ex-post a actelor normative pentru anul 2025 este publicat pe pagina web oficială a Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Evaluarea ex-post privind implementarea actelor normative permite Parlamentului analiza datelor despre cum a fost implementat actul legislativ și reprezintă unul dintre instrumentele de realizare a controlului parlamentar. Procesul prevede două modalități de evaluare: juridică, pentru a verifica dacă au fost aprobate toate actele normative necesare sau dacă sunt obstacole la aplicarea legii, și de impact, pentru a analiza eficiența actului legislativ, respectiv îmbunătățirea implementării acestuia.

#examinare #legi #parlament

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.