Șeful Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, nu a putut răspunde exact cum a ajuns Aeroportul Internațional Chișinău să gestioneze spațiile comerciale de la aerogară, în condițiile în care instituția nu are nici experiența necesară, nici nu corespunde criteriilor de eligibilitate formulate în caietul de sarcini în cardul licitațiile anterioare organizate în acest sens.

„Spațiile comerciale sunt un lucru foarte mic la câte alte procese pe care încercăm să le aducem în albia normală la APP”, a declarat Cojuhari duminică seara, în cadrul emisiuni „Cutia Neagră Plus”, moderată de jurnalista Mariana Rață, potrivit ziua.md.

Cojuhari și-a cerut scuze de la pasagerii aeroportului pentru modul în care este organizat astăzi procesul de alimentație publică în aeroport, însă insistă că, în curând, spațiile comerciale vor arăta mai bine.

„Roman Cojuhari: Am avut licitațiile pe care le-am avut, am avut epopeea pe care ați menționat-o dvs, după mai mult de un an și jumătate de administrare de către echipa managerială de la aeroport, am văzut rezultatele întreprinderii, am văzut rezultatele managerului. Jurnalist: Dar nu ați administrat restaurante și cafenele. Vorbim de administrarea aeroportului. Roman Cojuhari: Am văzut că echipa se isprăvește foarte bine, a adus rezultate foarte bune în anul 2024 și când am văzut că avem un profit de peste 330 de milioane de lei pentru anul 2024, a fost luată decizia că aeroportul se va isprăvi să administreze și acele spații de alimentație publică, deoarece scopul guvernării și al nostru este confortul călătoriilor”, a declarat Cojuhari.

În replică, jurnalista Mariana Rață i-a reproșat șefului APP că, în prezent, statul nu se descurcă suficient de bine cu administrarea spațiilor comerciale, iar lucrurile „arată tare prost”.

„Jurnalist: La aeroport exista confort. Vreau să vă zic că de când întreprinderea de stat s-a apucat să administreze cafenelele din aeroport, acolo arată tare prost. Aceste mese în care stai în picioare…zilele trecute m-am întors în R. Moldova, am trecut prin aeroport. Nimeni nu stă la acele mese, ele sunt inconfortabile, uneori ai de stat două ore de așteptat și nu poți să stai două ore în picioare și să-ți servești cafeaua sau ceaiul. Prețurile sunt cum erau și mai înainte, dar serviciile nu sunt identice. Multe produse nu sunt în vânzare. Deocamdată statul nu foarte bine se descurcă, în schimb, a știut să păstreze prețurile mari în timp ce „organizația criminală” gestiona acel aeroport. Roman Cojuhari: Noi am anunțat de la bun început că va fi o perioadă de tranziție. Ne cerem scuze de la toți călătorii. O să vedeți că spectrul de produse aflate astăzi în vânzare este mult mai mare decât era în primele zile. Aeroportul a început toate procedurile pentru a cumpăra mobilier. Va fi mobilier nou, comod, iar spectrul de produse va fi diversificat. Vor fi și prețuri diferențiate. Jurnalist: O cafea 50 de lei credeți că este bine? Roman Cojuhari: Este un preț stabilit de aeroport și nu este mai mare decât cel de până la 1 martie. Jurnalist: Dar ei spuneau că ne jefuiesc, dar statul trebuie să vină ca să creeze confort pentru călători. Roman Cojuhari: Este o diferență când aceste venituri merg către un privat, iar statul nu câștiga nimic și este situația când toate veniturile vor merge la îmbunătățirea condițiilor de la aeroport, la dezvoltarea aeroportului”, a declarat Cojuhari.

Întrebat de ce statul trebuie să se ocupe de vânzarea cafelei în aeroport, Cojuhari a spus că mai sunt exemple de acest fel în lume.

„Jurnalist: De ce statul trebuie să se ocupe de administrarea restaurantelor la aeroport? De obicei, este o activitate privată. Oare trebuie statul să vândă cafea? Roman Cojuhari: Sunt în lume multe cazuri când aeroporturile administrează aceste procese. În Franța, Turcia, aeroporturile au companii fiice, care administrează zonele comerciale. Întreprinderile de stat nu pot avea astăzi o companie fiică. Aeroportul a creat o subdiviziune, care se va ocupa aceste procese. Jurnalist: Uitați-vă cum se întâmplă. Dvs spuneți că licitația a fost anulată, pentru că a fost un singur participant, dar, totuși, a fost un participant eligibil după criteriile stabilite acolo. În schimb statul a decis să încheie contract cu el însuși, care în genere nu corespunde la niciun criteriu stabilit în licitație. Nu aveți experiență în zece aeroporturi, nu aveți rulajele pe care le-ați indicat acolo, nu aveți deloc experiență. Roman Cojuhari: Spațiile comerciale sunt un lucru foarte mic la câte alte procese pe care încercăm să le aducem în albia normală la APP”, a conchis acesta.

Cojuhari a mai spus că, în următoarea perioadă, nu vor mai fi organizate licitații cu privire la darea în locațiune a spațiilor comerciale, urmând ca de acest lucru să se ocupe statul.

„Ceea ce ne dorim acum este ca aeroportul să încaseze maximum venituri din activitatea acestor structuri”, a adăugat Cojuhari.

#Aeroport #restaurante #sef APP

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.