Economia deja fragilă a Turciei se pregăteşte pentru o nouă perioadă de turbulenţe şi retrageri masive ale investitorilor, pe măsură ce protestele au izbucnit în întreaga ţară ca reacţie la o serie de arestări controversate. Manifestaţiile au fost declanşate de arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, principalul adversar politic al lui Erdogan, cu doar câteva zile înainte ca acesta să fie nominalizat drept candidat al partidului său la alegerile prezidenţiale, potrivit protv.ro.

Pieţele financiare turceşti au înregistrat miercuri cele mai mari scăderi din lume după anunţul reţinerii lui Imamoglu, iar lira turcească a atins un minim istoric în raport cu dolarul.

Thousands of people protested in Turkey against the arrest of Istanbul’s mayor Ekrem İmamoğlu.

In Ankara, Istanbul, and other cities, demonstrators called for President Recep Tayyip Erdogan to resign, accusing him of trying to eliminate his biggest rival through the arrest. pic.twitter.com/uXBQ0LTbhO

— DW News (@dwnews) March 20, 2025

Ca reacţie, banca centrală a Turciei ar fi intervenit agresiv pe piaţă, vânzând aproape 10 miliarde de dolari pentru a susţine moneda naţională, conform estimărilor bancherilor citate de Reuters. Lira a pierdut 15% faţă de dolar în ultimul an şi 83% în ultimii cinci ani.

Protests erupted in Turkey calling for Erdogan’s resignation with a nation wide media blackout. Why isn’t the mainstream media covering this? pic.twitter.com/zN4XTk0a0B

— Hadi (@HadiNasrallah) March 19, 2025

Ekrem Imamoglu, care a câştigat alegerile pentru Primăria Istanbulului în aprilie 2024, a fost arestat sub acuzaţii de terorism şi crimă organizată, acuzaţii pe care atât el, cât şi susţinătorii săi, le resping vehement. În paralel, procurorii au emis mandate de arestare pentru alte 100 de persoane, printre care jurnalişti, oameni de afaceri şi membri ai Partidului Republican al Poporului (CHP), principalul partid de opoziţie din Turcia. Liderii CHP au descris arestarea drept „o lovitură de stat”.

Într-un efort de a limita protestele, guvernatorul Istanbulului a impus interdicţii asupra manifestaţiilor publice, închizând metroul şi drumurile din oraş. Accesul la internet şi reţelele sociale a fost restricţionat drastic. Cu toate acestea, demonstranţii au ieşit în stradă şi s-au adunat în faţa baricadelor şi a campusurilor universitare pentru a-şi exprima nemulţumirea.

Ministerul de Interne al Turciei susţine că justiţia este independentă şi că arestările nu au caracter politic. Joi, într-o postare pe platforma X, ministrul turc de Interne, Ali Yerlikaya, a anunţat că autorităţile au reţinut 37 de persoane pentru postări „provocatoare” pe reţelele sociale, acuzate de ”incitare la comiterea de infracţiuni”.

Ekrem Imamoglu, un politician extrem de popular, a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile locale din primăvara anului 2024 şi era considerat cel mai puternic adversar al lui Erdogan în cursa prezidenţială. CHP urma să organizeze alegeri primare pe 23 martie, iar Imamoglu era favoritul clar pentru a deveni candidatul partidului la alegerile prezidenţiale. Criticii consideră că arestarea sa este cea mai gravă încălcare a democraţiei din partea guvernului Erdogan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Următoarele alegeri prezidenţiale din Turcia sunt programate pentru 2028, însă Parlamentul ar putea decide convocarea unui scrutin anticipat. Conform sondajelor recente, Imamoglu ar fi obţinut o victorie clară împotriva lui Erdogan, ceea ce ar fi favorizat opoziţia într-un eventual vot anticipat.

Pe plan internaţional, însă, Turcia pare să nu se teamă de repercusiuni. Analiştii sugerează că revenirea lui Donald Trump în fruntea SUA a încurajat lideri din mai multe ţări să ignore normele democratice, fără teama unor sancţiuni.

#proteste #retineri #turcia

La 25 octombrie 2026, Casa de Cultură din satul Zăicani, raionul Rîșcani, va găzdui spectacolul „Scrisori din Milano”, dedicat aniversării a 85 de ani de la nașterea lui Iacob Burghiu, personalitate marcantă a culturii și vieții publice, și a 80 de ani de la nașterea cântăreței de operă Svetlana Burghiu, potrivit Noi.md.

Spectacolul reprezintă o compoziție literar-dramatică realizată pe baza corespondenței dintre Svetlana și Iacob Burghiu. Prin intermediul scrisorilor, publicul va descoperi fragmente din viața personală și destinul artistic al celor două personalități, într-o evocare a relației lor și a parcursului cultural care le-a marcat existența.

Regia, scenografia și coloana sonoră sînt semnate de Dmitri Koev, Artist Emerit al Republicii Moldova. Rolurile principale vor fi interpretate de Alla Tuz-Haret, Maestru al Artelor din Republica Moldova, care o va întruchipa pe Svetlana Burghiu, și Constantin Haret, Artist al Poporului din Republica Moldova, în rolul lui Iacob Burghiu.

Înaintea reprezentației, în foaierul Casei de Cultură va fi inaugurată expoziția foto-audio „Svetlana Burghiu. Vocea destinului. De la Teatrul Bolșoi și «La Scala» la Teatrul de Operă din Chișinău”. Expoziția va oferi vizitatorilor posibilitatea de a descoperi momente importante din cariera artistică a interpretei și legătura acesteia cu marile scene de operă.

Evenimentul este organizat de familia Burghiu în satul natal al lui Iacob Burghiu, cu sprijinul Agenției Relații Interetnice, Centrului Cultural Belarus din Republica Moldova și Primăriei satului Zăicani. Organizatorii își propun ca această manifestare să readucă satul Zăicani în centrul atenției culturale, transformîndu-l, pentru o zi, într-un loc de întîlnire al memoriei, artei și tradițiilor.

Spectacolul va începe la ora 17:00, va dura aproximativ 45 de minute, iar intrarea este liberă. Premiera spectacolului „Scrisori din Milano” a avut pe 10 martie 2026, la Casa Naționalităților din Chișinău.