Regatul Unit se confruntă cu ploi torențiale, grindină și tunete la doar câteva zile după ce a fost înregistrat cel mai călduros echinocțiu de primăvară din 1972 încoace.

Precipitațiile abundente au afectat mai multe regiuni, iar Compania de Autostrăzi a anunțat închiderea unor porțiuni ale autostrăzii M18 din comitatul Yorkshire, în timp ce echipele de intervenție lucrau pentru evacuarea apei acumulate pe carosabil.

„Ploi torenţiale s-au dezvoltat în zone din estul Angliei în această după-amiază, însoţite de grindină şi tunete”, a transmis The Met Office.

Serviciul meteorologic britanic a mai precizat că „ploi torenţiale cu tunete continuă în zone din Londra şi East Midlands, iar în unele zone s-a înregistrat o cantitate de 10-15 mm de ploaie în mai puţin de o oră”.

Valul de instabilitate vine după o perioadă neobișnuit de caldă pentru această perioadă. Joi, în unele regiuni din Regat s-au înregistrat temperaturi de până la 21 de grade Celsius.

„Pentru perioada asta din an, astfel de furtuni intense sunt destul de rare. Acest lucru se întâmplă pentru că am avut o perioadă prelungită de căldură în ultimul timp, iar temperaturile sunt semnificativ mai ridicate decât media acestei perioade din an. Am avut maxime de peste 20 de grade Celsius în ultimele zile, iar maxima de azi a fost de asemenea de 18,5 grade Celsius, când ar trebui să fie mai degrabă în jurul valorilor de 10 grade Celsius sau 11 grade Celsius”, a explicat Jonathan Vautrey, meteorolog în cadrul Met Office.

Vautrey avertizează că aceste fenomene ar putea deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice:

„Ştim că schimbările climatice împing extremele de temperatură până la noi niveluri. Ne confruntăm în mod constant cu temperaturi mai calde mult mai devreme în an în comparaţie cu perioada când ar trebui să se înregistreze în mod normal. Astfel de furtuni intense de vară se vor petrece din ce în ce mai des în mai multe momente din an pentru că se înregistrează temperaturi care le permit să se dezvolte.”

În acest context, Agenția de Mediu menține în vigoare alertele de inundații pentru 20 de zone din țară, printre care Henley, Salisbury și Hertfordshire.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Met Office le recomandă călătorilor să „fie atenţi”, avertizând că este posibil „să se producă inundaţii localizate în anumite zone”.

#grindina #Marea Britanie #ploi torențiale

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.