Aproape 1.500 de persoane au fost reţinute în timp ce zeci de mii de persoane au continuat protestele în capitala Turciei, după arestarea principalului rival politic al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

f, sub acuzaţii de corupţie, o măsură considerată de susţinătorii opoziţiei drept o încălcare flagrantă a statului de drept.

Autorităţile au ripostat cu o represiune care a alarmat grupurile de apărare a drepturilor, şapte jurnalişti care au acoperit protestele fiind arestaţi preventiv marţi de un tribunal din Istanbul.

Printre aceştia s-a aflat şi fotograful AFP Yasin Akgul, ceea ce a atras un reproş dur din partea agenţiei de presă cu sediul la Paris.

”Încarcerarea sa este inacceptabilă. Acesta este motivul pentru care vă cer să interveniţi cât mai rapid pentru a obţine eliberarea rapidă a jurnalistului nostru”, a declarat Fabrice Fries, directorul general şi preşedintele agenţiei, într-o scrisoare adresată Preşedinţiei turce.

Tribunalul l-a acuzat pe Akgul, în vârstă de 35 de ani, şi pe ceilalţi de ”participare la mitinguri şi marşuri ilegale”, deşi Fries a declarat că Akgul nu a făcut parte din protest, ci doar l-a acoperit în calitate de jurnalist.

Grupul pentru libertatea presei Reporteri fără frontiere a denunţat arestările ca fiind ”scandaloase”, reprezentantul său în Turcia, Erol Onderoglu, afirmând că acestea ”reflectă o situaţie foarte gravă în Turcia”.

”Poliţia a reţinut 1.418 persoane pentru participarea la demonstraţii ilegale, a scris ministrul de interne Ali Yerlikaya pe X, avertizând că nu va exista nicio concesie pentru cei care ”terorizează străzile”.

Mulţimi imense au sfidat interdicţia de a protesta şi au ieşit zilnic pe străzi de la arestarea lui Imamoglu la 19 martie, tulburările extinzându-se în întreaga Turcie şi provocând ciocniri nocturne cu forţele de securitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În faţa celor mai mari proteste din Turcia de la revolta Gezi din 2013 privind reamenajarea unui parc din Istanbul, Erdogan a rămas sfidător, denunţând mitingurile drept ”teroare în stradă”.

”Cei care răspândesc teroare pe străzi şi vor să dea foc acestei ţări nu au unde să meargă. Calea pe care au luat-o este o fundătură”, a declarat Erdogan, care conduce ţara membră NATO de un sfert de secol.

Dar, în timp ce vorbea, mii de studenţi au mărşăluit prin cartierul Sisli din Istanbul, al cărui primar, Resul Emrah Sahan, a fost încarcerat în acelaşi caz ca şi Imamoglu. Aceştia au scandat ”Guvern, demisia” şi au fluturat steaguri şi bannere, în timp ce un detaşament important de poliţişti antirevoltă stătea de pază.

Mulţi protestatari şi-au acoperit feţele cu eşarfe sau măşti pentru a evita să fie identificaţi de poliţie.

Întrucât Poliţia antirevoltă a folosit tunuri cu apă, spray cu piper şi gloanţe de cauciuc împotriva protestatarilor, Consiliul Europei a denunţat o utilizare ”disproporţionată” a forţei, în timp ce Human Rights Watch a declarat că este o ”perioadă neagră pentru democraţie” în Turcia.

Organizaţia Naţiunilor Unite şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la utilizarea de către Turcia a detenţiilor în masă şi la ”interzicerea generală ilegală a protestelor”, îndemnând autorităţile să investigheze orice utilizare ilegală a forţei.

#protestatari #proteste #turcia

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.