Un nou studiu realizat de platforma Unmind, specializată în sănătatea mintală la locul de muncă, a relevat că 46% dintre tinerii din generația Z (1995-2009) și-ar dori să își poată separa complet amintirile de muncă de cele personale. Această idee, inspirată de serialul „Severance”, este susținută de 35% dintre britanici, care consideră că o astfel de separare i-ar ajuta să își gestioneze mai bine stresul profesional.
Fenomenul reflectă o realitate tot mai apăsătoare: 41% dintre angajați întâmpină dificultăți în a se deconecta de la muncă atunci când nu sunt la birou. Mai mult, 40% dintre aceștia au fost contactați de angajatori în afara programului de lucru, iar 44% verifică în mod regulat e-mailurile profesionale chiar și în timpul liber.
Un alt aspect îngrijorător este acela că 33% dintre angajați au simulat că sunt ocupați doar pentru a părea productivi, iar procentul este și mai mare în rândul generației Z, ajungând la 47%. Acest comportament, cunoscut sub numele de „taskmasking” (simularea productivității), reflectă presiunea resimțită de tineri în mediul profesional.
Mai mult de o treime (38%) dintre respondenți au declarat că afișează o „personalitate de muncă” diferită de cea reală, iar acest procent crește la 52% în rândul generației Z. Totodată, 30% dintre angajați consideră că munca le ocupă prea mult din identitate, iar în cazul tinerilor, procentul urcă la 44%.
Cu toate acestea, 56% dintre angajați sunt mulțumiți de echilibrul lor între viața profesională și cea personală. Cu toate acestea, 29% au luat în considerare demisia din cauza unui echilibru deficitar între muncă și viața personală, iar 36% se simt vinovați când își iau concediu.
Dr. Nick Taylor, CEO și cofondator al Unmind, avertizează că aceste date sunt un semnal de alarmă asupra nivelului de stres și presiune resimțite de angajați.
„Nimeni nu ar trebui să simtă nevoia să uite complet de viața profesională pentru a putea face față. În loc să fie nevoie de o deconectare totală, liderii ar trebui să creeze culturi organizaționale în care angajații să se simtă în siguranță să fie ei înșiși, fără a se simți copleșiți sau epuizați.”
Aceste rezultate subliniază necesitatea unor măsuri concrete pentru îmbunătățirea sănătății mintale la locul de muncă. Angajatorii trebuie să adopte politici care să susțină un echilibru sănătos între muncă și viața personală, reducând astfel nevoia angajaților de a recurge la soluții extreme pentru a face față stresului profesional.
