Președintele Parlamentului, Igor Grosu, declară împreună cu soția venituri totale de 766 de mii de lei în anul 2024, incluzând salarii, retribuții din activități suplimentare, dare în locațiune de proprietăți și alocații. Familia Grosu deține mai multe imobile și terenuri donate sau cumpărate. La fel, președintele Parlamentului a contractat recent două credite, în valoare de 233,5 mii de lei, se arată în declarația sa de avere depusă la ANI, transmite IPN.

Pe parcursul anului 2024, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a obținut venituri din salarii de 244,6 mii de lei. Soția declară venituri din salariu, prestare de servicii și servicii de instruire în sumă totală de 317,2 mii de lei.

Familia Grosu mai declară venituri din darea în locațiune a apartamentului – 2400 de euro, venituri din diurne de 101,3 mii de lei și plăți compensatorii de la Parlament de 31 de mii de lei.

Copiii președintelui Parlamentului au primit alocații de la statul român în sumă totală de 6,4 mii RON, ceea ce ar însemna peste 25 de mii de lei.

Familia președintelui Parlamentului declară terenuri agricole în valoare de peste 144,8 mii de lei, cel mai scump fiind un teren intravilan, procurat în 2011, cu valoarea de peste 130,6 mii de lei.

Igor Grosu mai declară în proprietate două case de locuit, dintre care una de 82 de metri pătrați, donată în 2017, și alta de circa 122 de metri pătrați, cumpărată în anul 2011.

Familia are în proprietate și un apartament de 47 de metri pătrați, cumpărat în anul 2000, și un spațiu comercial, cumpărat în 2011.

Alte trei imobile, donate în anul 2017, la fel se numără printre proprietățile familiei Grosu.

Potrivit declarației de avere, familia președintelui Parlamentului deține în proprietate un automobil de marca Volkswagen Touran, din 2009, dobândit în 2017, cu 7800 de euro.

Declară și două credite, ambele contractate în 2024. Unul din credite este de 200 de mii de lei și altul de 33,5 mii de lei.

Igor Grosu este deputat în Parlament din 2019, iar președinte al Parlamentului din 2021. La fel, este președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate, din 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Grosu #venit

Seceta și consumul excesiv de apă au determinat o localitate din Germania să adopte măsuri drastice: în Weilrod, o municipalitate din regiunea Taunus (landul Hessa), locuitorii riscă amenzi de până la 5.000 de euro dacă își udă gazonul sau își umplu piscinele. Primarul spune că nivelurile de consum au crescut atât de mult încât apelurile la economisirea apei nu mai sunt suficiente, iar autoritățile pot verifica inclusiv consumul fiecărei gospodării, scrie antena3.ro.

Municipalitatea cu aproximativ 6.800 de locuitori a rămas cu rezerve minime de apă potabilă. Primarul Götz Esser a anunțat limitarea consumului, dar și sancțiuni drastice pentru cei care nu se conformează.

„Acest lucru este inacceptabil, având în vedere seceta și riscul de incendii forestiere din Hesse. Prin urmare, risipa și stocarea apei sunt interzise. În special, udarea grădinilor și a altor zone este interzisă. De asemenea, locuitorilor nu li se mai permite să umple piscinele”, spune edilul.

Cum se realizează monitorizarea consumului de apă

Oricine încalcă noua ordonanță de siguranță publică emisă riscă o amendă de până la 5.000 de euro. Municipalitatea beneficiază de implementarea relativ timpurie a unui sistem digital de alimentare cu apă.

„Putem urmări nivelurile de consum destul de precis, până la fiecare casă în parte”, spune Esser.

Tehnologia dezvăluie unde debitul de apă este în prezent deosebit de mare. Acest lucru permite localizarea rapidă și fiabilă a țevilor sparte – și, în perioadele de secetă, identificarea gospodăriilor care risipesc resurse de apă.

„Atunci știm: fie se udă gazonul, fie se umple rezervorul”, spune primarul.

El a considerat regretabil faptul că municipalitatea a trebuit să emită un ordin general pentru a impune sancțiuni împotriva celor care încalcă reglementările.

Mulți locuitori au ținut cont de apelul de a conserva apa timp de săptămâni întregi. Până în weekend, indicatorul nivelului apei din municipalitate era încă pe galben.

Potrivit primarului, doar câțiva locuitori au ignorat apelurile de a reduce voluntar consumul. Dar seceta a continuat, așa că apelurile nu mai sunt suficiente acum.

„Este responsabilitatea administrației să protejeze apa potabilă.”

Primarul a explicat că era esențial să se evite pericolul pentru populație, în special din motive de siguranță la incendiu: în cazul unui incendiu în pădurile arse din regiunea Taunus, trebuia să existe suficientă apă disponibilă pentru stingerea flăcărilor.

Chiar locuitorii au alertat municipalitatea

În municipiul Schmitten, din districtul Hochtaunus, o situație de urgență legată de apa potabilă este în vigoare de miercurea trecută.

„Vârfurile extreme ale consumului general au scăzut de atunci”, a declarat marți primarul Julia Krügers (CDU). „Acest lucru a avut deja un efect.”

Cu toate acestea, există încă zone cu consum ridicat în municipiu, care are aproximativ 9.500 de locuitori. Schmitten are deja contoare digitale de apă, dar nu pentru toate proprietățile. Acest lucru permite cel puțin municipalității să vadă care străzi risipesc apă.

În unele cazuri, chiar locuitorii au alertat municipalitatea cu privire la cazurile în care proprietățile sunt udate în ciuda interdicției. Potrivit primarului, se vor aplica acum amenzi pentru aceste încălcări, inițial cuprinse între 150 și 300 de euro.