Ucraineanca Irina Borodkina sau Dr. Serebrova, proprietara salonului de înfrumusețare din centrul Chișinăului în care a murit Liuba Babuțchi, se află în Ucraina și „este puțin probabil să fie extrădată”, pentru că este cetățean ucrainean, spune șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cerăuțeanu.

Cernăuțeanu a declarat însă că acest lucru nu înseamnă că Irina Borodkina nu poartă răspundere pentru faptele și ilegalitățile comise.

„Doamna respectivă (n.r. Irina Borodkina), cel puțin din informațiile urmare a schimbului de date cu colegii și cu partenerii, cunoaștem că este în Ucraina. În același timp, înțelegem că cetățeanca este cetățeancă a statului ucrainean, situație care și în cazul Republicii Moldova, este puțin probabil de a-și extrăda cetățenii săi. Aceasta nu exclude posibilitatea atragerii la răspundere sau ca persoana respectivă să poarte răspundere pentru faptele și ilegalitățile comise, dar asta este mai departe competența procuraturii în ce formă vor examina și vor transmite pentru executare ulterior pedeapsa în raport cu această persoană”, a declarat Viorel Cernăuțeanu în cadrul emisiunii Moldova LIVE de la Exclusiv TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Irina Borodkina a fost dată în căutare internațională, a anunțat ministra Daniella Misail-Nichitin. De asemenea, ministra Afacerilor Interne anunțase că decesul Liubei Babuțchi a fost provocat de embolie, o afecțiune care împiedică oxigenul să ajungă în plămâni, din cauza unui cheag de sânge. În dosar sunt vizate astfel cel puțin două persoane. Anestezista Ecaterina Maniuc se află în arest la domiciliu.

Pe data de 7 martie curent, Irina Borodkina a primit 30 de zile de arest din momentul în care va fi reținută.

Ecaterina Maniuc a primit încă 15 zile de arest preventiv. Procurorii vor contesta decizia instanței

Proprietara salonului, care s-a adeverit ulterior a fi o frizerie, a fugit din Republica Moldova, la două ore de la tragedie, traversând Palanca spre Ucraina.

Femeia de afaceri cunoscută și ca „Monalisa” de la denumirea magazinului de haine al cărei proprietară era, în vârstă de 35 de ani, s-a stins din viață pe 30 ianuarie 2025. Ea se programase pentru mai multe proceduri – injectarea feselor, intervenții la bărbie și la buze, sub anestezie. Soțul regretatei, Roman Babuțchi, caută să-și facă dreptate. El susține că se încearcă mușamalizarea dosarului.

#Irina Borodkina #Monalisa #proprietara salonului #Ucraina #Viorel Cernăuțeanu

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.