Un nou studiu realizat de Institutul de Mediu de la Stockholm (SEI) și ACT Global prezintă informații relevante despre percepțiile publice privind tranziția verde a Republicii Moldova, oferind totodată recomandări valoroase pentru factorii de decizie în domeniul politicilor de mediu și energie. Documentul analizează opiniile moldovenilor cu privire la schimbările climatice, prioritățile de mediu, gradul de informare și disponibilitatea acestora de a se implica în inițiative verzi.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Agenda Verde pentru Armenia, Georgia, Moldova și Ucraina”, finanțat de Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (Sida), și a fost prezentat în cadrul unui eveniment public desfășurat la Chișinău. Experți din domeniul mediului și economiei, precum Iordanca-Rodica Iordanov, co-lideră a proiectului Agenda Verde, și Stas Madan, director de program la Expert-Grup – au discutat principalele constatări și importanța acestora pentru politicile de mediu ale Republicii Moldova.

Preocupări climatice și impact personal

Preocupările legate de mediu diferă în rândul populației, cele mai frecvent menționate probleme fiind gestionarea deșeurilor (67%), calitatea aerului (58%) și accesul la surse de energie regenerabilă (54%). De asemenea, 63% dintre respondenți indică scăderea calității alimentelor ca pe o problemă majoră de mediu.

În ceea ce privește schimbările climatice, 73% afirmă că acestea îi afectează personal sau au impact asupra persoanelor apropiate. Totodată, 85% raportează efecte negative asupra sănătății, iar 51% menționează dificultăți economice cauzate de factori legați de climă.

Deși 76% dintre respondenți consideră tranziția verde necesară, doar 38% au adoptat schimbări semnificative în stilul de viață pentru a-și reduce impactul advers asupra mediului.

Surse de informare și conștientizare privind schimbările climatice

Studiul indică faptul că 61% dintre respondenți consideră că au cunoștințe „bune” (40%) sau „foarte bune” (21%) despre schimbările climatice, în timp ce doar 5% le evaluează ca fiind „slabe”.

Sursele de informare despre mediu variază în funcție de grupul de vârstă și locație:

televiziunea este principala sursă pentru persoanele peste 45 de ani, locuitorii din mediul rural și pensionari;
Facebook este preferat de persoanele cu vârsta între 45–54 de ani, cu studii profesionale, și de angajați.
familia, prietenii și colegii sunt surse-cheie de informare pentru locuitorii din mediul urban și cei cu studii superioare.

Percepția privind energia regenerabilă și dependența energetică

Preocupările legate de dependența Republicii Moldova de sursele externe de energie sunt larg răspândite, 65% dintre respondenți semnalând această problemă. În același timp, 78% dintre tinerii cu vârste între 25–34 de ani susțin promovarea surselor de energie solară și eoliană ca o soluție alternativă.

Totodată, 71% consideră energia regenerabilă ca fiind o sursă mai stabilă decât combustibilii fosili, iar 50% dintre respondenți cu studii superioare consideră că statul ar trebui să ofere stimulente financiare pentru a încuraja creșterea ponderii energiei verzi.

Integrarea europeană și sprijinul internațional pentru politicile de mediu

Rezultatele indică faptul că 64% dintre respondenți consideră sprijinul organizațiilor internaționale și al donatorilor drept esențial pentru protecția mediului. De asemenea, 40% consideră că integrarea în Uniunea Europeană joacă un rol important în conturarea politicilor de mediu ale Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Implicarea publicului în protecția mediului: provocări și bariere

Studiul arată că 57% dintre respondenți participă activ la acțiuni de protecție a mediului, cele mai frecvente fiind reciclarea și reducerea deșeurilor. Totuși, participarea este limitată de mai mulți factori, printre care:

Lipsa de timp (62%)
Lipsa obiceiurilor prietenoase mediului (39%)
Informații insuficiente despre inițiativele de mediu (34%)

Implicații și pașii următori

Studiul, la care au participat 1000 de respondenți, cu o marjă de eroare de +/- 3,1%, oferă o perspectivă bazată pe date asupra atitudinilor moldovenilor față de tranziția verde, evidențiind domenii-cheie pentru factorii de decizie. Deși sprijinul public pentru inițiativele sustenabile este semnificativ, implementarea eficientă depinde de creșterea gradului de conștientizare, extinderea stimulentelor financiare pentru energia regenerabilă și abordarea provocărilor economice și sociale.

Raportul complet este disponibil în limbile română și engleză.

#energie verde #Moldova #studiu

Vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, va efectua o vizită oficială în Republica Cipru, în perioada 26–27 octombrie. Este prima vizită bilaterală a unui ministru de externe al Republicii Moldova în această țară din ultimii 15 ani.

Potrivit informațiilor anunțate, vizita are loc la invitația omologului său cipriot, Constantinos Kombos, cu care Mihai Popșoi va avea o întrevedere, urmată de declarații comune de presă.

În cadrul vizitei, șeful diplomației moldovenești se va întâlni și cu președintele Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, precum și cu președinta Camerei Reprezentanților, Annita Demetriou.

Discuțiile vor viza relațiile dintre Republica Moldova și Cipru, evoluțiile privind integrarea europeană a țării noastre și oportunitățile de cooperare în domenii de interes comun.

Totodată, Mihai Popșoi va participa la un dialog organizat de Institutul Glafkos Clerides, alături de experți și reprezentanți ai corpului diplomatic. Evenimentul va aborda parcursul european al Republicii Moldova, securitatea și reziliența.

Agenda vizitei include și inaugurarea oficială a Consulatului Onorific al Republicii Moldova în Cipru, precum și participarea la o recepție dedicată împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. De asemenea, ministrul va acorda un interviu postului de televiziune Sigma TV.