O femeie în vârstă de 37 de ani și mamei acesteia în vârstă de 57 de ani, din Fălești, riscă până la 16 ani de închisoare. Procurorii spun că ambele sunt acuzate de escrocherie și infracțiunea de confecţionare, deţinere sau folosire a documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false.

„Potrivit acuzării, inculpata mai tânără, fiind fondatoarea unui SRL, împreună cu mama sa, contabilă la același SRL, au falsificat documente oficiale pentru a transfera ilegal bunuri imobile către o altă companie, al cărui unic fondator era prima inculpată (fiica). Acestea au modificat actele de reorganizare ale SRL-ului inițial prin înlocuirea unor pagini și falsificarea semnăturilor, inducând în eroare ceilalți asociați ai firmei. Pe baza acestor documente falsificate, au obținut înregistrarea dreptului de proprietate asupra unor terenuri și clădiri în comuna Făleștii Noi, cauzând un prejudiciu de 615 913 lei societății cu răspundere limitată”, se arată în comunicatul Procuraturii Generale (PG).

Acuzatorii de stat spun că inculpatele pledează nevinovate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#companie #contabila #escrocherie #inchisoare #pedeapsa

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.