Uniunea Europeană ia o serie de măsuri pentru a-și consolida în continuare sprijinul pentru Ucraina. „Angajamentul nostru față de Ucraina este mai ferm ca niciodată. Lucrăm pe toate planurile pentru a consolida țara și pentru a sprijini o pace justă și durabilă în condițiile Ucrainei. Plățile și acordurile de astăzi reprezintă, de asemenea, o investiție într-un viitor comun pe care îl împărtășim. Susținem eforturile impresionante de reformă ale Ucrainei și aprofundăm legăturile noastre – de la spațiu, securitate și apărare la construirea unui mediu de afaceri prosper. Noi suntem alături de voi”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit unui comunicat al executivului european.

Signed three important financial agreements with the EIB in Brussels to support Ukraine’s critical infrastructure — worth a total of €300 million:
📌 Water supply and wastewater
📌 Ukraine Recovery Programme III
📌 Centralized heating
These agreements unlock hundreds of millions… pic.twitter.com/Oozz8HUblX

— Denys Shmyhal (@Denys_Shmyhal) April 9, 2025

Comisia Europeană a plătit o tranșă suplimentară de 1 miliard de euro din împrumutul excepțional din Asistența Macrofinanciară pentru Ucraina, care va fi decontată din veniturile generate de activele rusești înghețate în UE, consolidând rolul Uniunii Europene de cel mai mare donator de la declanșarea războiului de către Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022.

Această plată ridică totalul decontărilor din MFA la 5 miliarde de euro.

Asistența macrofinanciară (AMF) în valoare de 18,1 miliarde de euro acordată de UE face parte din inițiativa privind accelerarea veniturilor extraordinare (ERA) condusă de G7, care urmărește să ofere Ucrainei sprijin în valoare de aproximativ 45 de miliarde EUR. Această finanțare răspunde nevoilor bugetare urgente ale Ucrainei, care au crescut ca urmare a războiului de agresiune în curs al Rusiei. Acesta va ajuta Ucraina să susțină eforturile militare și de reconstrucție, inclusiv repararea infrastructurii critice, cum ar fi energia, apa și sistemele de transport.

UE primește 2,1 miliarde de euro sub formă de venituri din active imobilizate care urmează să fie plătite Ucrainei

Săptămâna aceasta, UE a solicitat 2,1 miliarde de euro sub formă de profituri excepționale generate de activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei, deținute de depozitarii centrali de titluri de valoare (Central Securities Depositories – CSD).

Primirea acestei sume va marca al doilea transfer de acest tip, după o primă tranșă acordată în iulie 2024. Acesta acoperă veniturile acumulate în a doua jumătate a anului 2024.

Aceste fonduri provin din active ale Băncii Centrale a Rusiei care sunt imobilizate în temeiul sancțiunilor UE impuse ca răspuns la războiul de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei. În timp ce activele în sine rămân blocate, veniturile extraordinare pe care le generează în timp sunt utilizate pentru a sprijini Ucraina.

Încasările din această tranșă vor fi canalizate prin intermediul Instrumentului european pentru pace, astfel cum a fost convenit de Consiliu în 2024, și al Mecanismului pentru Ucraina, pentru a contribui la consolidarea capabilităților de apărare ale Ucrainei și la redresarea și reconstrucția țării.

Această măsură face parte din angajamentul continuu al UE de a fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie.

Tranșele ulterioare vor fi acordate Ucrainei în principal pentru a-i permite acesteia să asigure rambursarea fondurilor pe care le primește din inițiativa extraordinară ERA condusă de G7, în timp ce o parte restrânsă va continua să fie canalizată prin Facilitatea europeană pentru pace.

Cinci noi acorduri UE-Ucraina au fost semnate

În marja Consiliului de asociere dintre Ucraina și UE, au fost semnate astăzi cinci acorduri.

Printre acestea se numără trei contracte de finanțare în valoare de 300 de milioane de euro între Banca Europeană de Investiții și Ucraina, care sprijină operațiuni-cheie care răspund celor mai presante nevoi de redresare a Ucrainei.

Finanțarea va permite actorilor locali să reconstruiască rapid infrastructura esențială, cum ar fi sistemele de alimentare cu apă și instalațiile eficiente din punct de vedere energetic, reducând presiunea asupra administrației publice și asigurând, în același timp, o punere în aplicare eficace. Sprijinite de Uniunea Europeană prin intermediul Mecanismului pentru Ucraina, aceste proiecte reflectă angajamentul ferm al UE față de redresarea și reziliența pe termen lung a Ucrainei. Acestea vor aduce beneficii concrete cetățenilor și întreprinderilor din întreaga țară, într-un moment în care este cea mai mare nevoie de ele.

În plus, Comisia a semnat un acord privind participarea Ucrainei la componenta Copernicus, precum și la subcomponentele ”Evenimente meteorologice spațiale” și ”Obiecte din apropierea Pământului” ale Programului spațial al UE.

Acest acord va aduce beneficii semnificative Ucrainei – de exemplu, accesul la viitorul serviciu meteorologic spațial, care va proteja sateliții ucraineni de perturbările cauzate de fenomenele meteorologice spațiale.

Acesta joacă, de asemenea, un rol esențial în evaluarea și reconstrucția daunelor postbelice, întrucât Programul spațial al UE include unele dintre cele mai avansate tehnologii spațiale.

Ucraina a semnat, de asemenea, acordul privind achiziționarea de produse medicale de contramăsură împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății, care permite tuturor semnatarilor, inclusiv UE și alte țări candidate, să achiziționeze în comun produse medicale de contramăsură. Ucraina va beneficia de un acces mai rapid, mai echitabil și adesea mai accesibil la medicamente și produse medicale esențiale, asigurând protecția cetățenilor și pacienților săi în situații de urgență sanitară.

Summitul de afaceri UE-Ucraina

Un important summit de afaceri găzduit în comun de Comisia Europeană, guvernul ucrainean, președinția poloneză a Consiliului UE și Italia va avea loc, de asemenea, mâine și vineri. Summitul de afaceri UE-Ucraina își propune să sprijine eforturile de reconstrucție și reformă ale Ucrainei, peste 700 de părți interesate participând la discuții privind modalitățile de consolidare a climatului de afaceri al țării și de deblocare a investițiilor.

Cu această ocazie, comisarul european Marta Kos și prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal vor lansa un nou parteneriat de afaceri UE-Ucraina. Această inițiativă urmărește să aprofundeze legăturile economice dintre UE și Ucraina, accelerând redresarea țării și sprijinind calea acesteia către aderarea la UE și integrarea în piața unică a UE.

În cadrul acestui eveniment, Comisia Europeană va anunța, de asemenea, o nouă cerere de exprimare a interesului, încurajând întreprinderile din UE să investească în reconstrucția Ucrainei. Cererea de propuneri va fi deschisă până la 10 octombrie 2025 și va include oportunități pentru întreprinderile comune cu partenerii ucraineni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ucraina #UE

Un student român de doar 20 de ani a obținut un grant european de 60.000 de euro pentru un proiect care își propune să facă transportul public din Bălți mai predictibil. Șerban Pîrvulescu, originar din Oradea, student la Informatică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul companiei de software Zexsoft, va dezvolta în municipiu o platformă bazată pe inteligență artificială.

În prima etapă, compania va crea o platformă care va colecta datele transmise de autobuzele și troleibuzele din Bălți echipate cu GPS. Datele vor fi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a estima mai precis momentul în care un mijloc de transport ajunge în stație.

„Vom crea o platformă de date, unde vom colecta date de la vehiculele care au deja GPS și vom folosi un instrument AI pentru a prezice când ajunge vehiculul în stație”, a explicat Șerban Pîrvulescu pentru BIHOREANUL.

Sistemul va avea și o componentă destinată autorităților locale din Bălți. Acestea vor putea simula diferite situații și analiza cum influențează transportul public schimbările din trafic sau variațiile de temperatură.

O altă componentă îi vizează direct pe călători. Informațiile generate de platformă vor fi integrate într-o aplicație de transport deja utilizată în Bălți și ar urma să fie afișate și pe panourile electronice din stații.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2026, iar sistemul va fi testat pe unul dintre traseele de transport public din oraș. Scopul este ca pasagerii să primească informații mai precise despre sosirea autobuzelor și troleibuzelor, iar transportul public să poată fi gestionat mai eficient.

Proiectul Urban Way, dezvoltat de Zexsoft în Bălți, este finanțat prin RAPTOR 2026, un program al EIT Urban Mobility. Acesta pune în legătură orașele europene care au probleme concrete în domeniul transportului cu startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii care pot dezvolta și testa soluții tehnologice.

Zexsoft este singura companie din România selectată în cadrul ediției din 2026. În total, au fost alese 14 startup-uri și IMM-uri pentru proiecte în 14 orașe europene.

Pentru Șerban Pîrvulescu, proiectul din Bălți este și o ocazie de a testa tehnologia într-un alt sistem de transport. Compania sa lucrează deja la adaptarea Urban Way pentru Oradea și a colectat până acum aproximativ 10 milioane de puncte de date.

După finalizarea proiectului, autoritățile din Bălți vor putea decide dacă vor continua colaborarea cu Zexsoft și dacă soluția va fi extinsă în transportul public din municipiu.