Un studiu recent publicat în „Nutrients” evidențiază beneficiile impresionante pentru sănătate ale adăugării unui fruct în alimentație, în special pentru adulții care doresc să își mențină sănătatea inimii, a creierului și a intestinelor.

Afinele sunt bogate în polifenoli, în special antociani, care nu numai că le conferă o culoare vibrantă, dar susțin și sănătatea inimii prin reducerea stresului oxidativ și a inflamației, fiind considerate „elixirul tinereții”.

În plus, microbiomul intestinal, care joacă un rol crucial în sănătatea generală, poate fi influențat pozitiv de polifenolii din afine. Un nou studiu publicat în Nutrients a explorat modul în care simplul fapt de a adăuga pudră de afine la dietă poate avea un impact asupra bacteriilor intestinale și a markerilor sanguini legați de sănătatea inimii la adulții în vârstă care sunt supraponderali sau au obezitate.

Cum a fost realizat studiul?

Acest studiu, numit studiul „Blueberry Enhances Activity and Cognition Through Increased Vascular Efficiency” (BEACTIVE), a durat 12 săptămâni și a investigat modul în care consumul de afine și exercițiile fizice ar putea aduce beneficii activității fizice și sănătății creierului.

Studiul a inclus bărbați și femei în vârstă de peste 60 de ani care nu erau foarte activi și aveau o greutate corporală care varia între supraponderali și obezi moderați. De asemenea, participanții trebuiau să aibă ritm cardiac normal și tensiune arterială sub 140/90 mmHg. Persoanele cu anumite probleme de sănătate, cu infecții recente sau care luau anumite medicamente nu au fost incluse în studiu.

Un total de 55 de participanți au fost selectați și împărțiți aleatoriu în două grupuri. Un grup a consumat de două ori pe zi o băutură făcută din pulbere de afine, în timp ce celălalt grup a consumat o băutură placebo cu aspect similar.

Ambele grupuri au urmat, de asemenea, o rutină de exerciții fizice. Până la sfârșitul studiului, 48 de participanți au finalizat programul. Cantitatea de pulbere de afine consumată a fost echivalentă cu aproximativ 1½ căni de afine în fiecare zi, împărțită în două porții de ¾ căni consumate la mese.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La începutul studiului, dietele participanților au fost analizate pentru a înțelege nutriția lor și aportul de fructe de pădure folosind instrumente și chestionare online.

Principalii indicatori de sănătate, cum ar fi funcția inimii și a vaselor de sânge și tensiunea arterială, au fost măsurați la începutul și la sfârșitul studiului. De asemenea, cercetătorii au ținut evidența activității fizice și au analizat lunar dietele. În plus, au fost prelevate probe de sânge și de scaun la începutul și la sfârșitul studiului pentru a analiza bacteriile intestinale și alți factori legați de sănătate.

Ce a descoperit studiul?

Examinând colesterolul, grăsimile și alți compuși importanți din sânge după 12 săptămâni, cercetătorii au constatat că persoanele care au luat pudra placebo au înregistrat o scădere semnificativă a colesterolului total, a colesterolului LDL (numit „rău”) și a colesterolului non-HDL.

Markerii pentru numărul și dimensiunea particulelor LDL și o proteină legată de colesterol, ApoB, au scăzut, de asemenea, semnificativ. Pe de altă parte, persoanele care au luat pulbere de afine au avut niveluri mai scăzute de particule HDL totale (colesterolul „bun”) și o proteină numită ApoA-I legată de HDL.

Atunci când s-au comparat cele două grupuri, s-au observat diferențe suplimentare. Pentru grupul cu pulbere de afine, au existat modificări ale numărului și dimensiunilor specifice ale particulelor de colesterol, cum ar fi particule mai mici de colesterol LDL în stare de post și niveluri mai scăzute de colesterol LDL „rău” și alți markeri după mese, cunoscută sub numele de stare postprandială.

În general, acest studiu arată modul în care adaosurile precum pudra de afine pot avea un impact diferit asupra colesterolului și a markerilor sanguini în comparație cu un placebo.

Studiul a constatat, de asemenea, că în rândul subiecților, consumul unei diete care includea pudră de afine a dus la o creștere a unui tip specific de bacterii intestinale numite Coriobacteriales incertae sedis. Această creștere nu a fost observată la cei care nu au consumat pudră de afine.

#Afine #pudra afine #studiu

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.