După plecarea Veronicăi Dragalin de la conducerea Procuraturii Anticorupție, proiectul care prevede crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate PACCO, votat în prima lectură în luna februarie, prinde praf pe rafturile din Parlament. Întrebat la ce etapă se află inițiativa, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Chiriac, care este și autorul documentului, a răspuns succint.

„El (n.r. – proiectul) este în proces de examinare, asta este tot ce pot să vă spun”, a spus Chiriac.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 20 februarie, proiectul de lege care prevede crearea Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO) a fost votat în prima lectură de 61 de deputați. 21 de parlamentari au votat împotrivă, iar alți doi s-au abținut.

Potrivit autorilor proiectului, PACCO va fi specializată în două domenii – combaterea infracțiunilor de corupție și a faptelor conexe actelor de corupție și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a torturii. Instituția va conduce urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile în care urmărirea penală este exercitată de către organele de urmărire penală ale organelor centrale de specialitate. PACCO va mai exercita și va conduce urmărirea penală în cauzele transmise acesteia pentru instrumentare de către Procurorul General și va reprezenta învinuirea în instanța de fond, de apel și de recurs în cauzele menționate.

Din cauza acestui proiect, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a demisionat, iar pe arena politică s-a iscat un adevărat scandal. Au apărut mai multe critici asupra documentului, iar experți din justiție au cerut retragerea proiectului.

#deputat PAS #Igor Chiriac #PACCO

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.