Societatea din Republica Moldova are datoria morală de a păstra vie memoria evenimentelor tragice din trecut, generate de regimul sovietic în Basarabia. Opinia aparține expertului Igor Boțan și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice cu tema „Scopurile, autorii și dovezile foametei organizate din 1946-1947″, organizată de Agenția de presă IPN. Boțan a subliniat importanța comemorării oficiale a acestor episoade dramatice, precum foametea organizată din anii 1946-1947, deportările și colectivizarea forțată.

În Republica Moldova, oficial, în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, este marcată Ziua comemorării victimelor foametei din 1946-1947.

„A fost desemnată o zi specială ca oamenii să-și amintească de evenimentele prin care au trecut părinții, bunicii noștri. Oamenii trebuie să înțeleagă că aceste regimuri care au vrut să fericească întreaga omenire, de fapt, au cauzat suferință. Aceste suferințe au fost cauzate pe criteriul de clasă”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

Expertul a oferit și un exemplu elocvent al modului în care populația din Basarabia a fost marginalizată de regimul sovietic. Potrivit lui, țăranii basarabeni au primit pașapoarte abia în anul 1974, ceea ce le limita sever libertatea de mișcare și le făcea imposibilă părăsirea localităților de baștină.

„Oamenii trebuie să știe că în societatea basarabeană țăranii au primit pașapoarte abia în 1974, deși în URSS legea cu privire la pașaportizarea cetățenilor a fost adoptată în 1934. Dar ea era funcțională doar pentru locuitorii orașelor, pentru că industrializarea cerea mobilitate. Pe când țăranii au fost iobagi până în 1974. Nu puteau părăsi localitatea fără permisiune de la președintele colhozului și a sovietului sătesc”, a punctat Boțan.

Referindu-se la mărturiile supraviețuitorilor foametei din 1946-1947, expertul a punctat că aceste relatări ar trebui să devină un motiv în plus pentru ca societatea de astăzi să prețuiască libertatea și valorile democratice.

„Autoritățile trebuie să comemoreze zilele dedicate oamenilor care au avut de suferit. Ministerul de profil trebuie să aibă grijă ca în programele școlare tânăra generație să afle despre calvarul prin care au trecut basarabenii. Toate mărturiile despre foamete trebuie să ne facă să prețuim libertatea și să ne dirijăm noi înșine soarta”, a spus Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema: „Scopurile, autorii și dovezile foametei organizate din 1946-1947″ este ediția a 47-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

#dezbatere #Igor Boțan #IPN #regim sovietic

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.