Delegaţiile americană şi rusă au purtat discuţii la Istanbul cu privire la normalizarea activităţii misiunilor lor diplomatice dintre cele două state. Americanii au plecat primii, după aproximativ şase ore de la sosire.

Joi, 10 aprilie, SUA şi Rusia s-au întâlnit la Istanbul pentru discuții referitoare la normalizarea activității misiunilor diplomatice, într-un context marcat de escaladarea tensiunilor din Ucraina, care a dus la cea mai amplă confruntare între Moscova și Occident de la Războiul Rece.

După aproximativ șase ore de discuţii, un vehicul care transporta delegația americană a părăsit clădirea Consulatului rus din centrul Istanbulului, în timp ce delegația rusă a rămas în locație, potrivit Agerpres.

Discuțiile au fost conduse de noul ambasador al Rusiei la Washington, Aleksandr Darciev, și de adjunctul asistentului secretarului de stat american, Sonata Coulter, potrivit unui comunicat al Ministerul rus de Externe.

Principalul subiect al întâlnirii a fost restabilirea activității diplomatice între cele două națiuni, după ce tensiunile și conflictele, alimentate de o serie de dispute și sancțiuni reciproce, au îngreunat relațiile dintre cele două mari puteri nucleare.

„Ucraina nu este, absolut nu este pe ordinea de zi. Aceste discuţii se concentrează exclusiv pe operaţiunile ambasadei noastre, nu pe normalizarea unei relaţii bilaterale în general, care se poate întâmpla, după cum am remarcat, numai după ce va exista pace între Rusia şi Ucraina”, a ţinut să accentueze purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce.

În ultimele luni, atât Moscova, cât și Washingtonul s-au plâns de dificultățile legate de acordarea acreditărilor diplomatice, ceea ce a dus la blocarea activității ambasadelor.

Rusia a s-a plâns că sancțiunile occidentale au făcut chiar și plata diplomaţilor mai dificilă, iar SUA, de faptul diplomații americani se confruntă cu restricții în timpul deplasările lor în Rusia.

Un alt punct de conflict îl reprezintă proprietățile diplomatice, Washingtonul impunând restricții asupra unor imobile rusești, inclusiv la consulatele din San Francisco și Seattle, dar şi în alte locații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Istanbul #Rusia #SUA #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.