În fiecare an, pe 1 martie, prindem la piept mărțișorul, simbol al primăverii, cu o încărcătură puternică de semnificații, ritualuri și povești care au trecut de la o generație la alta. Obiecte asemănătoare mărțișorului au fost descoperite de arheologi pe teritoriul actual al Moldovei și datează de peste 8 000 de ani. Erau confecționate din pietre roșii și albe, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Tradiția provine din perioada Imperiului Roman, când luna martie marca începutul anului și era dedicată zeului Marte, protector al fertilității. Astfel, mărțișorul a devenit simbol al renașterii și al energiei vitale.

Mărțișorul nu este o tradiție izolată. Îl regăsim în tot spațiul est-european – de la România și Bulgaria, până în Macedonia de Nord, Albania și Ucraina. În 2017, Republica Moldova, alături de România, Bulgaria și Macedonia de Nord, a reușit includerea mărțișorului în lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

În fiecare an, sezonul mărțișorului aduce o serie de evenimente ce formează un veritabil festival al primăverii. De la concerte și expoziții de fotografie, la târguri pline de culoare și ateliere de creație, aceste manifestații culturale reînvie tradițiile și unesc comunitățile.

Festivalul internațional de muzică „Mărțișor” reprezintă una dintre cele mai așteptate sărbători ale sezonului de primăvară. De la 1 martie și pe parcursul întregii luni, la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău publicul se bucură de un program muzical divers, ce reunește artiști autohtoni și internaționali într-o serie de concerte și reprezentații inedite. Cu genericul „Primăvară, hai acasă!”, festivalul nu doar onorează simbolul primăverii, ci și promovează identitatea culturală a națiunii, implicând comunități din toată țara și diaspora.

Un alt punct de atracție este expoziția de fotografie „Mărțișorul călător”, găzduită toată luna martie la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. În imagini sunt surprinse mărțișoare în contexte inedite, în locuri deosebite de pe diverse continente, transformând mărțișorul într-un simbol al călătoriilor, al întâlnirilor interculturale și al tradiției universale.

Târgurile de primăvară reprezintă un alt element esențial al evenimentelor dedicate mărțișorului. În Piața Marii Adunări Naționale și în toate sectoarele capitalei meșteșugarii prezintă o gamă variată de mărțișoare, suvenire și obiecte tradiționale.

La Muzeul Național de Etnografie din Chișinău, precum și în diferite localități ale țării, sunt organizate ateliere de confecționare a mărțișoarelor. Participanții, de la copii la adulți, nu doar explorează arta tradițională de împletire a firelor roșii și albe, ci și descoperă semnificațiile străvechi ale mărțișorului.

Evenimentele dedicate mărțișorului demonstrează că acesta este mult mai mult decât un simplu accesoriu și element tradițional, și reprezintă o punte de legătură între generații, un catalizator al energiei primăverii și un simbol al continuității, ne reamintește rădăcinile și valorile istorice, de la ritualurile de purificare la bucuria colectivă a renașterii naturii.

Într-o lume în continuă schimbare, mărțișorul a rămas o constantă, un simbol care reușește, cu o simplitate uimitoare, adună laolaltă mituri, identitate, emoție, spiritualitate și natură. Și, poate, tocmai de aceea a rezistat, – pentru că vorbește în toate limbajele și leagă, printr-un fir subțire, dar puternic, trecutul de prezent, iar pe noi – unii de alții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie IPN #evemimente #istorie #martisor

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.