În fiecare an, pe 1 martie, prindem la piept mărțișorul, simbol al primăverii, cu o încărcătură puternică de semnificații, ritualuri și povești care au trecut de la o generație la alta. Obiecte asemănătoare mărțișorului au fost descoperite de arheologi pe teritoriul actual al Moldovei și datează de peste 8 000 de ani. Erau confecționate din pietre roșii și albe, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Tradiția provine din perioada Imperiului Roman, când luna martie marca începutul anului și era dedicată zeului Marte, protector al fertilității. Astfel, mărțișorul a devenit simbol al renașterii și al energiei vitale.

Mărțișorul nu este o tradiție izolată. Îl regăsim în tot spațiul est-european – de la România și Bulgaria, până în Macedonia de Nord, Albania și Ucraina. În 2017, Republica Moldova, alături de România, Bulgaria și Macedonia de Nord, a reușit includerea mărțișorului în lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

În fiecare an, sezonul mărțișorului aduce o serie de evenimente ce formează un veritabil festival al primăverii. De la concerte și expoziții de fotografie, la târguri pline de culoare și ateliere de creație, aceste manifestații culturale reînvie tradițiile și unesc comunitățile.

Festivalul internațional de muzică „Mărțișor” reprezintă una dintre cele mai așteptate sărbători ale sezonului de primăvară. De la 1 martie și pe parcursul întregii luni, la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău publicul se bucură de un program muzical divers, ce reunește artiști autohtoni și internaționali într-o serie de concerte și reprezentații inedite. Cu genericul „Primăvară, hai acasă!”, festivalul nu doar onorează simbolul primăverii, ci și promovează identitatea culturală a națiunii, implicând comunități din toată țara și diaspora.

Un alt punct de atracție este expoziția de fotografie „Mărțișorul călător”, găzduită toată luna martie la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. În imagini sunt surprinse mărțișoare în contexte inedite, în locuri deosebite de pe diverse continente, transformând mărțișorul într-un simbol al călătoriilor, al întâlnirilor interculturale și al tradiției universale.

Târgurile de primăvară reprezintă un alt element esențial al evenimentelor dedicate mărțișorului. În Piața Marii Adunări Naționale și în toate sectoarele capitalei meșteșugarii prezintă o gamă variată de mărțișoare, suvenire și obiecte tradiționale.

La Muzeul Național de Etnografie din Chișinău, precum și în diferite localități ale țării, sunt organizate ateliere de confecționare a mărțișoarelor. Participanții, de la copii la adulți, nu doar explorează arta tradițională de împletire a firelor roșii și albe, ci și descoperă semnificațiile străvechi ale mărțișorului.

Evenimentele dedicate mărțișorului demonstrează că acesta este mult mai mult decât un simplu accesoriu și element tradițional, și reprezintă o punte de legătură între generații, un catalizator al energiei primăverii și un simbol al continuității, ne reamintește rădăcinile și valorile istorice, de la ritualurile de purificare la bucuria colectivă a renașterii naturii.

Într-o lume în continuă schimbare, mărțișorul a rămas o constantă, un simbol care reușește, cu o simplitate uimitoare, adună laolaltă mituri, identitate, emoție, spiritualitate și natură. Și, poate, tocmai de aceea a rezistat, – pentru că vorbește în toate limbajele și leagă, printr-un fir subțire, dar puternic, trecutul de prezent, iar pe noi – unii de alții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie IPN #evemimente #istorie #martisor

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.