Comisia Națională de Examene a aprobat, în cadrul ședinței de luni, 14 aprilie curent, lista celor 91 de Centre de bacalaureat pentru sesiunea 2025. Din numărul total de centre, 30 se află în municipiul Chişinău.

„Instituirea centrelor de bacalaureat și desemnarea președinților și secretarilor acestora a fost decisă urmare a propunerilor transmise de Organele locale de specialitate în domeniul învăţământului din fiecare raion, în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la examenul naţional de bacalaureat”, precizează Ministerul Educației și Cercetării.

Potrivit MEC, în 17 dintre raioane, va exista un singur centru de bacalaureat, în funcție de numărul de candidați din fiecare localitate.

În sesiunea de examen 2025 sunt peste 18500 de candidați, dintre care 2065 sunt candidați restanțieri din sesiunile anterioare.

Verificarea testelor pentru sesiunea de bacalaureat va începe pe 4 iunie, în patru centre republicane din municipiul Chișinău. Rezultatele examenului de bacalaureat vor fi ulterior afișate pe 25 iunie, în centrele de examen.

În ceea ce privește examenul național de absolvire a gimnaziului, la sesiunea din 2025, sunt înscriși peste 32 de mii de candidați. Testele vor fi verificate centralizat în patru centre din Chișinău începând cu 3 iunie, iar rezultatele vor fi afișate pe 23 iunie.

Precizăm că examenul național de bacalaureat va avea loc între 3 și 20 iunie 2025, iar examenul de absolvire a gimnaziului între, 2 și 12 iunie 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bacalaureat #elevi #examen

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.