Municipiul Chișinău rămâne principala localitate-gazdă pentru refugiații din Ucraina. Conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Migrație (14 aprilie 2025), 42 505 persoane beneficiare de protecție temporară se află la evidență în Capitală și în suburbii. Aceasta reprezintă aproximativ 59% din totalul de 72 158 de persoane înregistrate în Republica Moldova (+267 persoane față de 7 aprilie 2025)

Din numărul total, în suburbiile Chișinăului sunt 14 592 persoane de persoane refugiate. În sectorul Ciocana locuiesc 3 127 persoane, Buiucani – 4 433 persoane, Râșcani – 5 595 persoane, Centru – 5 747 persoane, iar în sectorul Botanica – 9 011 persoane.

Profilul demografic: 9 497 copii și adolescenți (0–17 ani), 29 897 adulți (18–59 ani), 3 111 persoane vârstnice (60+ ani).

„Chișinăul, pe lângă faptul că găzduiește, oferă și sprijin concret celor plecați din calea războiului: servicii sociale, acces la educație, locuri în centrele de plasament, sprijin psihologic și incluziune în viața comunitară. În fața tragediei războiului, Chișinăul demonstrează solidaritate, omenie și responsabilitate față de cei care caută refugiu și siguranță”, reiterează municipalitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #gazda #refugiati #servicii sociale

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.