La Chișinău s-a încheiat cel de-al cincilea Forum Național privind Guvernarea Internetului – Moldova Internet Governance Forum – care a reunit participanți din 15 țări și diverse sectoare pentru un dialog deschis privind vectorii dezvoltării digitale.

În acest an, MIGF s-a desfășurat în format hibrid pe 15 și 16 aprilie, implicând atât participanți offline la Chișinău, cât și o audiență online. Datorită transmisiunii multimedia, forumul a reunit peste 32.000 de spectatori unici, confirmând cererea publică pentru un dialog privind viitorul mediului digital.

La MIGF s-au alăturat reprezentanți ai structurilor guvernamentale, mediului de afaceri, comunității tehnice, mediului academic, precum și parteneri internaționali. Pe parcursul a două zile, forumul a reunit în cadrul sesiunilor sale și al evenimentelor paralele aproximativ 40 de experți de top din Moldova și din alte țări, inclusiv Belgia, Germania, SUA, Ucraina, Georgia, Canada, Singapore, India, țările din Asia Centrală.

Forumul a devenit o platformă incluzivă pentru discutarea provocărilor cheie – de la încrederea digitală și dezvoltarea durabilă până la securitatea cibernetică, inovațiile responsabile și protecția drepturilor digitale ale utilizatorilor. O atenție deosebită a fost acordată modului în care țările și regiunile pot participa la formarea regulilor și abordărilor globale în sfera digitală – inclusiv prin inițiative precum WSIS+20 și Pactul Digital Global.

La deschiderea evenimentului au luat cuvântul reprezentanți ai partenerilor naționali și internaționali, au avut loc transmisiuni live din Geneva, Bruxelles și New York. Veni Markovski, vicepreședinte al Corporației ICANN pentru interacțiunea cu guvernele și organizațiile internaționale, a menționat că participarea la inițiativele globale permite țărilor și regiunilor nu doar să se adapteze la tendințele mondiale, ci și să contribuie la formarea unui mediu digital durabil, incluziv și sigur. Potrivit acestuia, evenimentele naționale, cum ar fi Moldova IGF, joacă un rol crucial în asigurarea unui dialog multilateral și a schimbului de experiență, contribuind la elaborarea unor abordări coordonate ale politicii digitale, ținând cont de specificul local și de provocările globale.

„Astăzi, internetul este o parte integrantă a democrației, economiei și vieții de zi cu zi. Problemele legate de încredere, deschidere și responsabilitate socială ies în prim-plan. Guvernarea internetului nu este doar un set de reguli obligatorii, ci o provocare spre responsabilitatea comună. Scopul nostru comun este de a asigura accesul liber la informație, de a promova conținutul local, de a proteja diversitatea culturală și de a stimula inovațiile. Moldova are un potențial semnificativ în sectorul digital, iar sarcina noastră comună este de a-l valorifica într-un mod durabil și incluziv”, a menționat deputatul Victor Spînu la deschiderea MIGF.

Directorul ANRCETI, Sergiu Gaibu, a confirmat angajamentul autorității naționale de reglementare de a participa activ la formarea politicii digitale de stat, care asigură un internet deschis și sigur, care ține cont de nevoile tuturor utilizatorilor și care răspunde atât tendințelor internaționale, cât și priorităților naționale de dezvoltare digitală. Potrivit acestuia, participarea în calitate de partener la acest eveniment reflectă rolul strategic al ANRCETI în procesul de dezvoltare și reglementare a sectorului IT și al comunicațiilor electronice în Moldova.

„Instituțiile guvernamentale trebuie să integreze componenta digitală în activitatea lor și să colaboreze între ele, precum și cu societatea civilă și partenerii internaționali, pentru a contracara provocările inerente mediului digital, cum ar fi securitatea cibernetică, protecția datelor sau reziliența infrastructurii și a comunicațiilor electronice. Forumul de astăzi este un exemplu al acestor eforturi. În era digitală, accesul la internet nu mai este un lux, ci o necesitate, iar incluziunea digitală devine o prioritate atât la nivel național, cât și european”, a spus șeful ANRCETI.

Unul dintre evenimentele semnificative ale forumului a fost Ziua Acceptării Universale, care a avut loc pe 16 aprilie pentru prima dată în Moldova, cu sprijinul ICANN și UNESCO, și a fost dedicată problemelor de multilingvism și accesibilitate a conținutului digital în spațiul global al internetului. Dezvoltatorii web și programatorii de la Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), Agenția de Guvernare Electronică, companii comerciale, studenți ai Universității Tehnice a Moldovei au participat la un training practic privind dezvoltarea de aplicații și sisteme care respectă principiile acceptării universale. La finalul sesiunii complexe de instruire, le-au fost înmânate certificate.

Organizatorul MIGF este Asociația „Comunitatea Internet” cu sprijinul partenerilor internaționali și naționali. Printre aceștia se numără UN IGF, Internet Society, ICANN, RIPE NCC, precum și TikTok, SecDev Foundation, ARTICLE 19 și Access Now. În Moldova, parteneri au fost Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

„Forumul a demonstrat că dezvoltarea digitală necesită nu doar soluții tehnologice, ci și modele durabile de cooperare între stat, mediul de afaceri, experți, societate și actori internaționali. Un astfel de dialog permite luarea în considerare a diferitelor interese și adaptarea agendei digitale la nevoile reale ale utilizatorilor”, a menționat coordonatorul MIGF, Alexei Marciuc. Potrivit acestuia, rezultatele forumului vor fi formulate sub formă de concluzii și recomandări cheie, devenind o contribuție la procesul global de discuție a priorităților dezvoltării digitale.

Transmisiunea multimedia a MIGF 2025 a asigurat o acoperire largă a audienței din diferite regiuni ale Moldovei și din alte țări. Transmisiunile live au fost efectuate pe canalele RLive TV și TV Nord, precum și pe paginile mai multor parteneri media ai evenimentului.

Numărul total de conexiuni unice la transmisiuni a depășit 32.000, ceea ce demonstrează un interes ridicat pentru problemele dezvoltării digitale și ale guvernării internetului. Partenerii media ai forumului au asigurat o distribuție suplimentară a conținutului, contribuind la creșterea acoperirii și a implicării audienței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agenda digitala #forum #MIGF 2025

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.