Mii de pelerini s-au alăturat procesiunii anuale a Drumului Crucii în oraşul vechi din Ierusalim, în timp ce creştinii din întreaga lume celebrează Vinerea Mare. Înaintea războiului din Gaza, zeci de mii de persoane obişnuiau să participe la pelerinajul care marchează momente semnificative din ultima zi a lui Iisus Hristos până la înmormântarea sa, scrie antena3.ro.

După atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului pe 7 octombrie 2023, numărul pelerinilor din străinătate a scăzut semnificativ. Între timp, Israelul a restricţionat substanţial trecerile din Cisiordania ocupată.

Prezenţa la procesiunea din acest an a fost mai mare decât în 2024, incluzând mai multe persoane din străinătate, precum şi mulţi creştini arabi din Ierusalim. Cântând şi rugându-se, pelerinii au parcurs „Drumul Crucii”, purtând cruci de lemn pentru a aminti că, de-a lungul acestui traseu, Hristos a fost forţat să poarte crucea pe care a fost mai târziu bătut în cuie.

Traseul, care include un total de 14 opriri, duce de la Capela Flagelării la Biserica Sfântului Mormânt, unde a fost îngropat Hristos, conform credinţei creştine. Potrivit lui Ibrahim Faltas, preot catolic din Ordinul Franciscan şi custode al Ţării Sfinte, Israelul a permis anul acesta intrarea în ţară doar a 6000 de creştini din Cisiordania ocupată pentru a participa la sărbătorile pascale.

Doar aproximativ 180 de mii de persoane din populaţia de 10 milioane a statului evreu sunt creştini. Se estimează că în Ierusalimul de Est şi în Cisiordania trăiesc aproximativ 50 de mii de creştini, în timp ce aproximativ 1000 ar locui în Gaza.

Paştele este cea mai sfântă sărbătoare pentru creştinii din întreaga lume. În Vinerea Mare, ei marchează crucificarea lui Hristos, în timp ce Duminica Paştelui comemorează învierea sa din morţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drumul crucii #Ierusalim #Paste

Proiectul politicii fiscale pentru 2027 nu este încă definitivat. Ministerul Finanțelor analizează propunerile și recomandările primite, iar documentul urmează să fie promovat după ce autoritățile își vor definitiva poziția, a declarat ministra Finanțelor, Victoria Belous.

„Acum cred că e prematur să dau un termen. Am primit foarte multe propuneri suplimentare, obiecții, recomandări aferente proiectului. Colegii de la minister le examinează, facem sinteza și, când ne vom definitiva poziția, vom promova ulterior proiectul”, a declarat Belous miercuri, 26 august.

Întrebată dacă autoritățile sunt gata să taxeze dividendele băncilor, nu doar profitul acestora, ministra a spus că impozitarea dividendelor este deja prevăzută în proiect.

„Noi am crescut cu două puncte procentuale impozitarea dividendelor”, a precizat ea.

Belous a explicat că politica fiscală prevede majorarea impozitului pe venit de la 6% la 8% pentru toți agenții economici. În același timp, ea a spus că taxarea suplimentară trebuie analizată cu atenție, deoarece legislația fiscală stabilește principiul tratării și impozitării egale.

„Noi nu putem crește exagerat. Când vorbim de taxarea băncilor, vorbim de tot sectorul bancar și nebancar, de creditare, companiile financiare și serviciile de asigurări care activează în Republica Moldova”, a spus ministra.

Noua politică fiscală a fost prezentată de Guvern la începutul lunii august. Proiectul prevede, între altele, majorarea scutirii personale de la 29.700 la 40.000 de lei, extinderea facilității fiscale pentru profitul reinvestit, precum și majorarea unor accize și taxe pentru tutun, jocuri de noroc și produse cu zahăr.

Documentul mai prevede modificarea cotelor TVA pentru anumite produse și servicii. Pentru produsele esențiale se menține cota redusă de 8%, iar o cotă de 12% este propusă pentru alte produse alimentare și sectoare precum agricultura, HoReCa, cazarea și turismul.

Pentru energia electrică și gazele naturale sunt prevăzute modificări ale cotelor TVA, care ar urma să intre în vigoare după sezonul rece, de la 1 aprilie 2027.