COVID-19 a ajuns în Republica Moldova în martie 2020. Primul caz de infectare cu virusul SARS-CoV-2 a fost confirmat pe 7 martie la o femeie de 48 de ani, revenită din Italia. Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a instituit „Cod portocaliu” la nivel național. Din acest moment, la întoarcerea în țară, toate persoanele sunt obligate să respecte regimul de autoizolare la domiciliu timp de 14 zile, completând fișe epidemiologice.

Organizația Mondială a Sănătății a declarat stare de pandemie începând cu 11 martie 2020. Pe 17 martie, în contextul numărului în creștere al cazurilor de infectare, în Republica Moldova este instituită stare de urgență.

Procesul educațional este trecut pe online, iar orice tip de manifestație în masă este interzisă. Toate punctele de comerț din țară, cu excepția farmaciilor, a magazinelor alimentare și a benzinăriilor, și-au sistat activitatea. S-au închis toate piețele. Traficul aerian a fost sistat în totalitate, iar prin punctele de frontieră terestră a fost restricționat accesul cetățenilor străini, cu unele excepții, transmite IPN.

A fost sistată activitatea unităților de alimentație publică. Cantinele, cafenelele restaurantele și-au închis ușile pentru clienți. Pandemia nu a ocolit nici biserica, desfășurarea slujbelor în biserici a fost restricționată.

La mijlocul lunii mai, după expirarea stării de urgență, în Republica Moldova se declară stare de urgență în sănătate publică. Localurile de agrement rămân închise, dar se redeschid cabinetele stomatologice și frizeriile.

Sunt aplicate primele amenzi pentru nerespectarea regimului de carantină. La nivel național devine obligatorie purtarea măștilor în transportul public, în spațiile comerciale, în spațiile publice închise.

Zilnic sunt raportate câteva sute de cazuri noi de COVID-19. Victimele răpuse de virus sunt preponderent persoane în etate și cele cu comorbidități.

Tot în luna mai, reprezentanții HoReCa și comercianții din piețele capitalei, nemulțumiți de măsurile restrictive, organizează proteste. Autoritățile decid să relaxeze unele măsuri epidemiologice. Treptat, s-au redeschis și centrele comerciale, însă fără cinematografe, restaurante, cafenele și spații de joacă.

Zborurile pe Aeroportul Internațional Chișinău sunt reluate pe 15 iunie 2020.

Spre sfârșitul verii, sunt permise mai multe tipuri de activități. Din 1 septembrie, elevii revin la ore cu prezență fizică.

Anul 2020 s-a încheiat cu un bilanț de aproape 145 de mii de cazuri de îmbolnăviri și circa trei mii de decese. În toată această perioadă, starea de urgență în sănătate publică a fost prelungită de mai multe ori.

La un an de pandemie, elevii revin la studiile online.

Tot în martie 2021, începe vaccinarea împotriva noului coronavirus, primii fiind imunizați lucrătorii medicali, iar ulterior și populația.

Autoritățile au declarat în nenumărate rânduri că pandemia de COVID-19 este mai mult decât o criză a sănătății. A afectat întreaga țară, având un impact asupra tuturor aspectelor vieții sociale și economice.

La 5 mai 2023, Organizația Mondială a Sănătății declară încetarea pandemiei de COVID-19 ca urgență de sănătate publică. Potrivit OMS, de la începutul pandemiei și până în mai 2023, numărul cumulativ de cazuri la nivel mondial depășea 765 de milioane, cu aproape 7 milioane de decese. În Republica Moldova, de la începutul declarării pandemiei COVID-19 au fost înregistrate peste 620 de mii de cazuri de îmbolnăvire, inclusiv 12,1 mii cazuri de deces.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

#COVID-19 #crizq #pandemie #Republica Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.