Combaterea dezinformării este esențială pentru Republica Moldova, mai ales în contextul alegerilor parlamentare din această toamnă. Aflată în vizită la Chișinău, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a declarat într-un interviu pentru Radio Moldova că lupta cu propaganda este un proces complex, ce presupune atât sprijin instituțional, cât și implicarea cetățenilor, transmite IPN.

Uniunea Europeană pune la dispoziția țărilor membre și partenere instrumente create special pentru combaterea manipulării informaționale. Totuși, spune Kaja Kallas, cel mai important lucru este educația. Cetățenii trebuie să facă distincție dintre adevăr și falsuri.

Metodele digitale utilizate în războiul informațional fac lupta și mai dificilă, iar educația media devine o armă-cheie.

„Este vorba de alfabetizarea mass-mediei, este vorba de educarea cetățenilor, să înțeleagă care este informație veridică și care este un fals”, a adăugat Kaja Kallas.

În ceea ce privește alegerile parlamentare din toamnă, vicepreședinta Comisiei Europene, a spus că acestea sunt esențiale pentru direcția viitoare a țării. Alegerea le aparține cetățenilor.

Kaja Kallas a mai spus că extinderea Uniunii Europene a adus beneficii clare țărilor care au aderat, oferind exemplul Estoniei.

„Cu patru ani înainte de a adera la Uniunea Europeană, PIB-ul per locuitor reprezenta 5% din media UE. În momentul când am aderat era mai înalt și acum reprezintă 90% din media europeană”, a precizat Kallas, adăugând că prosperitatea vine odată cu parcursul european.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kaja Kallas este la prima sa vizită a în Republica Moldova de la preluarea funcției, pe 1 decembrie 2024. Vizita se va încheia astăzi cu o conferință de presă susținută împreună cu președinta Maia Sandu.

#dezinformare #Kaja Kallas #Republica Moldova

Primul reactor al centralei nucleare de la Cernavodă ar urma să livreze din nou energie în rețeaua României vineri, 6 noiembrie. Nuclearelectrica a început miercuri, 4 noiembrie, procedurile de repornire, după ce au fost îndeplinite condițiile minime necesare, scrie BANI.MD. Unitatea ar urma să ajungă sâmbătă, 7 noiembrie, la o putere de 620 MW livrată în rețea.

Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar Unitatea 2, pe 13 august. Seceta a redus debitul Dunării și a coborât nivelul apei în zona de unde centrala o captează pentru răcire. Ploile din ultima perioadă au contribuit la creșterea nivelului apei. Calendarul comunicat de Nuclearelectrica vizează prima unitate.

„Reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului”, a declarat Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica.

El a precizat că, pe durata opririi, specialiștii au lucrat pentru a menține instalațiile în condiții sigure. Compania caută, împreună cu autoritățile și partenerii, soluții care să reducă efectele unor noi scăderi ale nivelului Dunării asupra funcționării centralei.

Când ambele reactoare funcționează, centrala de la Cernavodă acoperă aproximativ o cincime din consumul de electricitate al României. Debitul scăzut al Dunării a afectat și producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier, care s-a redus la jumătate în contextul secetei.