Avântul pe care l-a luat Republica Moldova în producerea energiei electrice din surse regenerabile este temperat de un sistem energetic depășit din punct de vedere tehnic. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au declarat că, în ciuda unor modernizări, infrastructura actuală nu dispune de capacități suficiente pentru balansarea și stocarea energiei electrice generate de sistemele fotovoltaice și eoliene.

Potrivit lui Dumitru Braga, decanul Facultății de Energetică și Inginerie Electrică UTM, sistemul energetic este supus unei sarcini critice dacă mai mult de zece la sută din energie este produsă din surse regenerabile. Anul trecut, centralele eoliene și fotovoltaice din Republica Moldova au produs 18 la sută din energie consumată în țară.

„Când vorbim de dezvoltarea surselor regenerabile noi trebuie să vedem sistemul energetic ca un tot întreg și nu separat. Vârfurile de consum nu coincid cu cele de producere. Există ore când avem supra producere din surse regenerabile și sunt ore când avem deficit și este nevoie să acoperim consumul de energie lipsă. În pofida modernizărilor produse în ultimii ani, sistemul energetic din Moldova continuă să fie unul depășit. Trebuie să găsim soluții pentru transportarea, echilibrarea și stocarea energiei”, a mai spus Dumitru Braga.

Ion Muntean, directorul Centrului Național de Energie Durabilă, a declarat că autoritățile depun eforturi pentru depășirea problemelor cu care se confruntă sistemul energetic din țară.

„Au loc licitații pentru instalarea unor turbine pentru producerea energiei pe bază de gaze naturale care vor fi utilizate la balansarea sistemului. La fel se depun eforturi pentru dezvoltarea capacităților de stocare în baza unor baterii care au ca scop balansarea, dar și generarea de energie când sursele eoliene și solare nu sunt disponibile. Pe viitor, dezvoltatorii vor include în proiectele de investiții și capacități de stocare pentru a asigura o mai bună și fiabilă funcționare a sistemului energetic”, a mai spus Muntean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit datelor Centrului Național pentru Energie Durabilă, în anul 2024 au fost generate 691 mii MW energie electrică din surse regenerabile, ceea ce constituie 16.72% din consumul anual al Republicii Moldova. Autoritățile au drept obiectiv creșterea ponderii energiei regenerabile până la cel puțin 27% către anul 2030.

#energie electrica #Moldova

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.