Statele Unite vor cere Rusiei să accepte dreptul Ucrainei de a avea propria armată și propria industrie de apărare, ca parte a unui acord de pace între Moscova și Kiev, scrie Bloomberg, citând persoane familiarizate cu această chestiune. Se așteaptă ca emisarul american Steve Witkoff să prezinte aceste cereri președintelui rus Vladimir Putin la următoarea lor întâlnire, care are loc vineri în Rusia.

Potrivit antena3.ro, existența unei armate ucrainene dotată corespunzător, așa cum cer Kievul și aliații săi europeni, ar însemna ca Putin să renunțe la obiectivul său de demilitarizare a Ucrainei.

Kremlinul a indicat în mod frecvent că demilitarizarea Ucrainei este unul dintre principalele sale obiective de război.

Potrivit presei internaționale, solicitările SUA reprezintă un semn că administrația Trump încearcă să obțină unele concesii din partea Kremlinului, după presiunile asupra Ucrainei, în tentativa de a pune capăt unui război ajuns acum în al patrulea an.

Administrația Trump dorește, de asemenea, ca Moscova să returneze Ucrainei centrala nucleară Zaporojie, pe care a ocupat-o la începutul invaziei din 2022. Complexul nuclear ar urma să intre apoi sub controlul Statelor Unite pentru a furniza energie ambelor părți.

Așa cum au remarcat jurnaliștii internaționali, propunerile SUA au dat, până în prezent, satisfacție Rusiei, prin evocarea recunoașterii oficiale a anexării ilegale a peninsulei Crimeea și prin excluderea Ucrainei de la aderarea la NATO.

Sursele care au dezvăluit solicitările Washingtonului pentru discuție de vineri dinte Steve Witkoff și Vladimir Putin subliniază că detaliile planului de dialog nu au fost încă finalizate și ar putea să se schimbe în ultimul moment.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Donald Trump a spus, joi, că vrea ca acordul de pace Rusia – Ucraina să se încheie rapid și că are „propriul dead-line (termen-limită, n.r.)” pentru atingerea acestui obiectiv.

„Am propriul meu dead-line pentru negocierile între Ucraina şi Rusia. Dar vreau să fie rapid. Avem un dead-line, după care atitudinea noastră se va schimba radical. Credem cu tărie că ambele țări – Rusia și Ucraina – doresc pacea, dar trebuie să se aşeze la masă pentru negocieri”, a spus Trump, la Casa Albă, unde l-a primit pe șeful guvernului din Norvegia.

Precizările sale vin după ce o sursă europeană a declarat pentru CNN că Statele Unite caută să se asigure că un acord de pace Rusia-Ucraina se încheie în primele 100 de zile de la începutul noii administrații a președintelui Donald Trump.

„Există multe lucruri fluide în prezent, dar unul este clar: sentimentul că SUA fac eforturi pentru acest acord în cele 100 de zile”, a spus sursa citată de rețeaua TV.

Cea de-a 100-a zi a celui de-al doilea mandat al lui Trump cade pe 30 aprilie 2025, așadar un acord care să mulțumească Ucraina, Rusia și Washingtonul ar trebui să se încheie până miercurea viitoare.

#PACE #Trump #Ucraina

Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, susține că statele occidentale ar înarma Republica Moldova și ar pregăti-o pentru un eventual conflict cu Rusia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru agenția rusă de presă TASS, citată de The Moscow Times.

Potrivit diplomatului rus, politica autorităților de la Chișinău privind consolidarea capacităților de apărare ar fi determinată de interesele statelor occidentale, despre care afirmă că ”urmăresc o înfrângere strategică a Rusiei”. Ozerov a mai susținut că teritoriul Republicii Moldova este deja utilizat de Occident în interesele forțelor armate ucrainene. Ambasadorul rus a invocat, fără a prezenta în interviu dovezi pentru aceste afirmații, producerea unor componente pentru drone, echipamente antidronă și sisteme de război electronic, precum și instruirea operatorilor de drone.

Diplomatul a acuzat, de asemenea, statele occidentale că ar înarma armata moldovenească, ar consolida infrastructura militară și ar trimite instructori NATO în Republica Moldova. Ozerov a comparat situația cu cea a Ucrainei și a afirmat că Occidentul ar aplica la Chișinău aceeași strategie pe care, în opinia sa, ar fi aplicat-o anterior Kievului.

Ambasadorul rus a lansat acuzații și la adresa organizațiilor neguvernamentale occidentale, pe care le-a învinuit de promovarea unor sentimente „rusofobe” și de „rescrierea istoriei”. El a declarat că Moscova urmărește inclusiv situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova.

La mijlocul lunii august, The New York Times a publicat o investigație potrivit căreia Rusia ar considera Republica Moldova o posibilă țintă după Ucraina. Potrivit publicației americane, surse din serviciile de securitate europene, americane și moldovenești susțin că Moscova urmărește scenarii care ar putea extinde influența Rusiei în regiune.