Constantin Roșca este unul dintre cei mai tineri și ambițioși membri ai clusterului „Ovi-caprin Cimișlia-Basarabeasca”, care continuă cu dedicație tradiția de oierit a familiei. Fermierul dă nume de flori ovinelor din turma sa, care se remarcă printr-un număr mare de miei și productivitate crescută de lapte. Brândușa, Narcisa, Orhideea și Boss sunt printre norocoșii care nu au doar numere, ca și celelalte câteva sute de oi.

Brândușa a devenit mamă de patru ori, exact ca și bunica ei, pe care tot o chema Brândușa. Ambele au adus pe lume gemeni și tripleți. Sora Brândușei se numește Narcisa, iar mama – Orhideea. Tatăl este Boss. Această familie este norocoasă să aibă nume atât de sonore, fiindcă celelalte ovine din turma lui Constantin Roșca au doar numere.

„Când ai 20-30 de oi, ții minte numele la toate, dar când ai peste 500, e mai complicat. Astea sunt mai urecheate, mai frumoase, toți oamenii le plac”, zâmbește Constantin.

Boss este cel mai arătos și cel mai des fotografiat berbec din cei 15 berbeci ai fermei. Unii poarta numele persoanelor de la care au fost cumpărați, cum ar fi berbecul Nicușor, procurat de la Nicu, prieten cu Constantin.

„Din acest sezon, am păstrat și 50 mieluți, pentru mine. Nu le-am dat încă nume, dar avem timp să alegem, pentru că vom petrece destul timp alături de ei.”

Ovinele cu nume de flori și-au câștigat numele și datorită numărului mare de miei la fătare și a productivității de 4 litri de lapte pe zi.

Cu susținerea PNUD și a Elveției, el a achiziționat din Bulgaria 183 de ovine de rasă Assaf și și-a modernizat ferma. Parte a suportului a fost și pilotarea sistemul digital de gestionare a fermelor UNIFORM-Agri, care îi permite lui Constantin să țină evidența ovinelor într-un mod mai organizat.

Împreună cu un alt membru al clusterului, Lilian Racicovschi, fermierii au cipat în jur de 250 de ovine cu crotalii electronice importate din Olanda, care pot oferi acces la o bază de date cu informații introdusă de fermieri despre originea, linia parentală, starea de sănătate a animalului și alte date utile incluse periodic.

„Digitalizarea ne ușurează enorm munca, pentru că, odată cu ciparea oilor sau caprelor, știm exact când animalul trebuie să fete sau când a avut loc împerecherea, fără să o mai prindem și stresăm, deoarece dispozitivul electronic care este la dispoziția fermierului „citește” toate datele necesare”, spune Constantin.

Inițiativa de digitalizare a fost susținută în cadrul proiectului PNUD „Piețe reziliente și incluzive în Moldova”, finanțat de Guvernul Elveției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cimislia #fermier #ovine #PNUD Moldova #turma

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.