Centrul pentru Jurnalism Independent lansează Zilele Libertății Presei 2025, marcate tradițional în luna mai pentru a reaminti despre rolul și importanța jurnalismului liber. Astfel, potrivit CJI, pe 3 mai, mai multe redacții din Republica Moldova vor publica un text comun, adresând o întrebare retorică: ce înseamnă o societate fără o presă liberă și independentă?

Pe 5 mai, CJI va lansa Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2024 – 3 mai 2025. Documentul va prezenta principalele regrese, dar și progrese înregistrate în domeniul mass-media, oferind o imagine de ansamblu asupra climatului din țară pentru presă.

Pe 6 mai, CJI va organiza o acțiune publică în fața Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, cu mesajul „Scriem în numele celor care nu mai pot”. Evenimentul este un apel la solidaritate cu jurnaliștii oprimați de regimul de la Kremlin și un protest față de presiunile și atacurile asupra presei independente. Participanții vor scrie mesaje în numele jurnaliștilor reduși la tăcere, arestați sau chiar uciși, pe care le vor afișa pe un panou amplasat în fața Ambasadei. CJI îndeamnă jurnaliștii, activiștii pentru drepturile omului și membrii societății civile să participe la acțiune și să transmită mesaje despre cum războiul din Ucraina a afectat libertatea de exprimare, dar și despre nevoia de a apăra presa liberă.

Pe 13 mai, CJI va anunța câștigătorii celei de-a cincea ediții a concursului Tulip Press Awards. Jurnaliștii au expediat la concurs materiale în care au abordat subiecte legate de (ne)respectarea drepturilor omului în Republica Moldova, pentru a sensibiliza publicul cu privire la această tematică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenda evenimentelor, desfășurate de CJI și alte organizații de media cu prilejul Zilelor Libertății Presei, poate fi consultată aici.

#CJI #Moldova #presa

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.