Campania electorală pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din România a început vineri, pe 9 mai 2025, după ce Curtea Constituțională a țării vecine a validat primul tur de scrutin. Campania se încheie pe 17 mai la ora 07:00, iar finala prezidențială va avea loc pe 18 mai, scrie presa română.

Alegeri prezidențiale în România: Președinta Maia Sandu îl susține pe Nicușor Dan

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) îi îndeamnă, printr-un comunicat de presă, pe competitorii electorali „să contribuie la desfășurarea unei campanii corecte, integre și transparente, care să răspundă așteptărilor democratice ale cetățenilor”.

Astfel, începând de vineri, prezidențiabilii – Nicușor Dan și George Simion – au voie să folosească doar materiale de propagandă electorală, precum afișe, materiale de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condițiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie.

Materialele de propagandă care nu respectă legea trebuie eliminate. Sunt interzise:

utilizarea vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali;
utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar;
organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.

De asemenea, potrivit legii, candidații nu au voie să folosească mesaje sau sloganuri discriminatorii, mesaje de incitare la ură și intoleranță, precum și acte și acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică.

Autoritatea Electorală Permanentă precizează că există reguli noi pentru această campanie electorală. Materialele publicitare politice, distribuite în mass-media, trebuie să aibă o etichetă care va specifica clar că este vorba despre un material publicitar politic și va conține informații precum adresa sediului partidului care susține candidatul, adresa de e-mail sau codul de mandatar financiar (CMF).

„Ca element de noutate, indiferent de mijlocul de distribuire, inclusiv prin intermediul programelor de radio și de televiziune, precum și al serviciilor media audiovizuale la cerere, pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conțină următoarele informații (eticheta):

o indicație privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;
candidatul sau formațiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele și adresa de e-mail, precum și adresa poștală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formațiunilor politice;
o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art.3 pct.11 și 12 din Regulamentul (UE)2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;
o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;
codul unic de identificare a mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă”, arată comunicatul de presă transmis de AEP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #George Simion #Nicușor Dan #Romania

Cafeaua consumată prea târziu în timpul zilei poate afecta somnul, chiar dacă ajută la creșterea nivelului de energie și a atenției. Un studiu publicat în The New England Journal of Medicine a arătat că participanții au dormit, în medie, cu aproximativ 36 de minute mai puțin în zilele în care au consumat cafea, comparativ cu zilele fără cofeină.

În același timp, participanții au fost mai activi în zilele în care au băut cafea, făcând cu aproximativ 1.000 de pași mai mult.

Efectele cofeinei diferă însă de la o persoană la alta și depind atât de cantitate, cât și de momentul consumului. O metaanaliză care a inclus 24 de studii estimează că o cafea de aproximativ 250 de mililitri, care conține în jur de 107 miligrame de cofeină, ar trebui consumată cu cel puțin 8 ore și 48 de minute înainte de culcare pentru a evita reducerea duratei somnului.

Astfel, pentru o persoană care merge la culcare la ora 22:00, ultima cafea de acest tip ar trebui consumată în jurul orei 13:00. Intervalul poate varia însă în funcție de cantitatea de cofeină și de sensibilitatea fiecărei persoane.

Specialiștii explică faptul că organismul metabolizează cofeina în ritmuri diferite. Genele CYP1A2 și ADORA2A influențează atât viteza cu care cofeina este eliminată din organism, cât și sensibilitatea creierului la efectele sale.

Cofeina blochează receptorii pentru adenozină, substanța care contribuie la apariția senzației de somnolență. Din acest motiv, la unele persoane poate provoca dificultăți de adormire, agitație sau un somn mai superficial, în timp ce altele sunt mai puțin afectate.

Potrivit FDA, pentru majoritatea adulților sănătoși, un consum de până la 400 de miligrame de cofeină pe zi nu este, în general, asociat cu efecte negative asupra sănătății. Totuși, cantitatea trebuie calculată din toate sursele de cofeină consumate într-o zi.

Cercetările arată că și momentul administrării contează. Într-un studiu, 400 de miligrame de cofeină au afectat somnul chiar și atunci când au fost consumate cu 12 ore înainte de culcare.

Prin urmare, specialiștii recomandă ca persoanele sensibile la cofeină să limiteze consumul în a doua parte a zilei sau să aleagă băuturi cu o cantitate mai mică de cofeină.

Un alt studiu observațional a indicat că persoanele care consumă cafea în principal dimineața au avut un risc mai redus de mortalitate generală și cardiovasculară decât persoanele care nu beau cafea. Cercetătorii subliniază însă că este vorba despre o asociere și nu se poate demonstra că ora consumului de cafea este cauza directă a acestei diferențe.