Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (Gagauz-Yeri) este o regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, etnici apropiați cultural de turci, însă de confesiune creștin-ortodoxă. O entitate separatistă la sfârșitul anilor ’80 – începutul anilor ’90, Găgăuzia a acceptat în cele din urmă suveranitatea Chișinăului. Legea privind statutul juridic special al regiunii a fost aprobată acum mai bine de trei decenii, pe 23 decembrie 1994, transmite IPN.

Găgăuzii au început să ceară autonomie în contextul mișcării de eliberare națională din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și al destrămării Uniunii Sovietice. În noiembrie 1989, un congres al găgăuzilor a proclamat crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Găgăuze în cadrul RSSM, iar în următorul an a fost proclamată Republica Găgăuzia. Relațiile juridice între Chișinău și Comrat au fost reglementate abia la sfârșitul anului 1994.

Lege privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) prevede că regiunea are propriul parlament (Adunarea Populară) și comitet executiv, iar conducerea este asigurată de un guvernator (bașcan). Teritorial, regiunea este divizată în trei raioane: Comrat, Ciadîr-Lunga și Vulcănești, având administrația la Comrat.

De-a lungul anilor, autonomia găgăuză a fost subiect de dezbateri și pe alocuri de tensiune între autoritățile centrale de la Chișinău și cele de la Comrat. În 2014, un referendum organizat în UTA Găgăuzia a arătat o susținere masivă pentru independența regiunii în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea în contextul unei eventuale uniri cu România. Acest referendum a fost considerat ilegal de către autoritățile centrale, dar a evidențiat divergențele de viziune între cele două părți.

În 2019, Adunarea Populară a Găgăuziei a propus modificarea Constituției Republicii Moldova pentru a include dreptul regiunii la autodeterminare externă în cazul pierderii statalității țării, dar propunerea a fost respinsă de autoritățile țării.

Geopolitic, Găgăuzia se află într-o poziție delicată. Deși parte a Republicii Moldova, regiunea are o orientare pro-rusă pronunțată. Această orientare a fost evidentă în diverse momente, inclusiv în susținerea unor poziții politice și în organizarea unor evenimente care promovează legăturile cu Federația Rusă.

În decursul celor peste 30 de ani de autonomie, Găgăuzia a demonstrat o capacitate de adaptare și reziliență, dar și o dorință constantă de a-și proteja identitatea și interesele. Provocările geopolitice și interne continuă să influențeze parcursul regiunii, iar relațiile cu autoritățile centrale rămân și ele incerte.

În ciuda provocărilor politice, Găgăuzia a beneficiat și continuă să beneficieze de investiții semnificative în infrastructură și servicii publice. Fondurile europene și programele de dezvoltare au contribuit la îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor, inclusiv prin renovarea școlilor, spitalelor și modernizarea rețelelor de apă și canalizare. Doar în ultimul an, în 2024, au fost implementate 15 proiecte în cadrul programului „Satul European”, cu o valoare totală de 73 de milioane de lei, destinate îmbunătățirii infrastructurii și calității vieții în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#Adunarea Populară #Constitutie #Gagauzia

O amplă rețea de contrabandă ar fi introdus ilegal în România aproximativ șase milioane de țigarete provenite din Republica Moldova și Ucraina, o parte dintre acestea fiind transportate peste frontieră inclusiv pe cale ferată, potrivit autorităților române.

Gruparea ar fi fost constituită în noiembrie 2025 de opt cetățeni români și moldoveni. Ulterior, rețeaua s-ar fi extins, alte 23 de persoane alăturându-se activităților ilegale.

Potrivit anchetatorilor, membrii grupării aveau roluri bine stabilite. Aceștia identificau furnizorii de țigarete, găseau spații pentru depozitarea mărfii și mijloace de transport, escortau încărcăturile și organizau distribuirea țigaretelor către intermediari.

O parte dintre țigaretele provenite din Republica Moldova ar fi ajuns în România pe cale ferată, fiind ulterior preluate și introduse în circuitul clandestin de comercializare.

Anchetatorii susțin că, prin intermediul acestei scheme, membrii rețelei ar fi introdus, depozitat și comercializat clandestin pe teritoriul României aproximativ șase milioane de țigarete provenite din Republica Moldova și Ucraina.

Marfa era comercializată fără achitarea taxelor și accizelor datorate statului român, prejudiciul urmând să fie stabilit în cadrul investigațiilor.

În total, din gruparea constituită inițial din opt persoane ar fi ajuns să facă parte cel puțin 31 de suspecți. Autoritățile române continuă investigațiile pentru documentarea activității rețelei și stabilirea întregului circuit al țigaretelor de contrabandă.