Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova lansează un concurs de granturi pentru dezvoltarea inițiativelor de coeziune socială conduse de tineri. Termenul-limită de depunere a dosarelor este 23 mai 2025.

Potrivit PNUD, vor fi oferite zece granturi, fiecare în valoare de până la 16 mii de dolari SUA.

Granturile sunt destinate exclusiv organizațiilor neguvernamentale înregistrate în conformitate cu legislația națională a Republicii Moldova. Pot depune propuneri organizațiile care îndeplinesc cumulativ mai multe condiții.

„Sunt înregistrate legal ca ONG-uri sau organizații ale societății civile în Republica Moldova; sunt înregistrate într-una dintre următoarele localități: Ocnița, Dondușeni, Orhei, Căușeni, Ștefan Vodă, Basarabeasca, Cahul, Taraclia, Comrat (UTA Găgăuzia) sau Durlești (municipiul Chișinău), ori au desfășurat cel puțin trei intervenții de proiect în aceste localități în ultimii trei ani”, explică PNUD.

Concursul se desfășoară în cadrul proiectului „Consolidarea coeziunii sociale în Moldova prin dialog și abilitare comunitară”, care urmărește să consolideze coeziunea socială, reziliența și pacea durabilă pe ambele maluri ale râului Nistru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#granturi #PNUD #tineri

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia