Alegerile prezidențiale din România au cuprins pe deplin și Republica Moldova pe aceleași falii ce au împărțit teritoriul dintre Prut și Nistru de-a lungul timpului: est sau vest; estul putinist sau vestul european. Ceea ce surprinde este însă ieșirea publică a unor oameni afiliați unor structuri de stat din Federația Rusă precum Dmitri Peskov care a declarat că ”românii au fost privați de posibilitatea de a vota, dar l-au votat pe colegul lui Georgescu” (n.r. făcând referire la George Simion).

La rândul său, Alexandr Dughin afirma în urma primul tur de scrutin din România că ”alegerea lui Simion este o oportunitate pentru că este dușmanul dușmanilor noștrii”. De asemenea, ambasadorul Federației Ruse acreditat în România, Vladimir G. Lipaev, a declarat pentru o publicație din Federația Rusă că ”forțele liberale au început o campanie agresivă pentru a-l împiedica pe Simion să acceadă la putere”.

Vocilor oficiale ale Moscovei li s-au alăturat partidele pro-ruse din Republica Moldova, care în ultimii ani a depins atât politico-diplomatic, cât și economic de România.

Astfel, Igor Dodon a uitat de ”unionismul” liderului AUR și se declară gata să-l sprijine, ba chiar să schimbe denumirea formațiunii pe care a înființat-o din partidul socialist în partidul suveranist. Cât este de ”suveranist” Igor Dodon știu cel mai bine Vladimir Putin și Dmitri Kozak. Trecerea lui Igor Dodon de la statalismul sovietic la suveranism nu se extinde, din păcate, și asupra trupelor rusești din Transnistria și a regiunii separatiste ce parazitează și afectează cu adevărat suveranitatea Republicii Moldova. Susținerea pentru Simion, după ce a insistat ca acesta să primească interdicție și întoarcerea spre suvernismul a lui Igor Dodon este doar speranța că așa ar putea fi primit la masa occidentalilor la care nu a fost primit nici măcar atunci când era președintele R. Moldova.

Un alt ”lider politic” ce se pronunță pentru susținerea lui George Simion este Igor Istrati – președintele unei fantomatice Mișcări pentru Reforme Sociale (MRS), fost comisar de Drochia și candidat pe listele PD în anul 2009. Formațiunea condusă de Igor Istrati a fost înregistrată pe 22 August 2023 și are sediul în satul Lozova din raionul Strășeni.

Igor Istrati a fost arestat de DNA în anul 2011 și condamnat definitiv la 4 ani cu executare de justiția din România. El a fost acuzat de către procurorii DNA pentru trafic de influență după ce a solicitat unui denunțător suma de 100.000 de mii de euro pentru a-i remite fostului prefect de Iași, Dragomir Tomașeschi pentru ca acesta să faciliteze o împropietărire.

După ispășirea pedepsei, în anul 2020, ”liderul politic” a fost obligat de către Tribunalul Iași să plătească statului roman suma de 270.000 de lei românești după ce instanța a stabilit că Igor Istrati a evitat cu rea credință plata impozitelor către stat.

Aparent, sub forma ascunsă a ”suveranismului” din Republica Moldova nu se ascund decât foști condamnați sau actuali exponenți ai zonei pro-ruse care încearcă să se erijeze în așa numiții salvatori ai statului în încercarea de a căpăta relevanță pe scena politică actuală, dar și pentru a atrage electoratul indecis care în prezent reprezintă aproximativ 30% din potențialul total. Astfel că nu se tem să sprijine un ”alt suveranist” din statul vecin, dacă asta înseamnă câștigarea de noi votanți.

Totuși, în toată această situație incertă, rezultatele primului tur au arătat că electoratul românesc și pro-european din R. Moldova a ales să iasă la vot și să ofere un model. Toate acestea survin ca urmare a experienței negative pe care cetățenii Republicii Moldova au avut-o cu Federația Rusă de-a lungul timpului și mai ales sub conducerea pro-rusă din trecut a statului, când, zona politică și cea a crimei organizate făceau ”un bun parteneriat”, iar corupția era principalul model de funcționare al statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Relațiile cu Federația Rusă și conducerea pro-rusă din trecutul Republicii Moldova nu au lăsat în urma lor decât crize nerezolvate, conflicte înghețate și multe alte probleme la nivelul societății. Dar precum a mai făcut-o în ultimii ani, electoratul pro-european din Republica Moldova va continua să fie un model de urmat pentru statele care suferă de pe urma agresiunilor hibride ale Federației Ruse.

#alegeri #George Simion #Romania

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.