Comisia Europeană se pregătește să aplice o amendă uriașă companiei chineze care deține TikTok, acuzând lipsa de transparență în legătură cu conținutul publicităților, publicul țintit și identitatea finanțatorilor campaniilor publicitare.

Comisia Europeană acuză TikTok că nu respectă regulile UE privind transparența reclamelor. Platforma ar putea fi amendată cu până la 6% din veniturile sale globale.

Comisia Europeană a constatat, în mod preliminar, că registrul de publicitate al TikTok nu este conform cu legislația Uniunii Europene. Potrivit raportului publicat joi, platforma nu oferă suficiente date despre cine plătește pentru reclame, cine este vizat de acestea și ce conținut publicitar este promovat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

TikTok nu „furnizează informațiile necesare despre conținutul reclamelor, utilizatorii vizați de reclame și cine a plătit pentru reclame și, de asemenea, nu permite publicului să caute reclame”.

Această lipsă de transparență ar putea atrage o sancțiune severă: dacă neregulile sunt confirmate, Comisia poate aplica o amendă de până la 6% din veniturile globale anuale ale companiei.

TikTok are dreptul la replică

În acest stadiu, TikTok are posibilitatea să răspundă acestor acuzații și, eventual, să propună măsuri pentru remedierea problemelor, evitând astfel amenda.Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că TikTok „revizuiește constatările preliminare ale Comisiei” și că firma rămâne „angajată să își îndeplinească obligațiile în temeiul DSA”.

„Deși susținem obiectivele regulamentului și continuăm să îmbunătățim instrumentele noastre de transparență publicitară, nu suntem de acord cu unele dintre interpretările Comisiei și observăm că îndrumările sunt furnizate prin intermediul unor constatări preliminare, mai degrabă decât prin intermediul unor orientări publice clare”, a adăugat compania.

Alte investigații și măsuri recente

TikTok este a doua platformă care primește un astfel de avertisment din partea Uniunii Europene în baza noii Legi privind serviciile digitale, după X, deținută de Elon Musk, vizată de o investigație similară în vara anului trecut.

Ancheta Comisiei împotriva TikTok a început în februarie 2024 și vizează mai multe aspecte, aflate încă în analiză: designul care creează dependență, protecția minorilor și accesul la date pentru cercetători.

Între timp, Comisia a încheiat o altă investigație DSA după ce TikTok a acceptat să nu lanseze funcții de recompensă în versiunea lite a aplicației, testată în Franța și Spania.

#amenda #Comisia Europeană #tiktok #UE

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.