Guvernul Moldovei planifică să cheltuie circa 500 de milioane de lei, pentru a renova drumuri în cadrul programului „Europa este aproape”. În total, 579 de primării au depus proiecte pentru reabilitarea drumurilor de interes raional, celor comunale, străzile sau platformelor pietonale de acces către instituțiile publice.

Valoarea totală a proiectelor depuse este de 2,6 miliarde de lei, iar peste 1,48 milioane de cetățeni ar urma să beneficieze direct de pe urma acestor investiții, transmit reprezentanții Ministerului Infrastructurii.

Sunt 239 de proiecte în regiunea Centru, 178 la nord, 128 la sud, 16 în Chișinău și 18 în Găgăuzia. După etapa de depunere a dosarelor, urmează evaluarea lor de către Oficiul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL). Inițiativele vor fi evaluate din punct de vedere tehnic și financiar, conform unor criterii stabilite, inclusiv importanță, impact și conformitate cu strategiile de dezvoltate.

Până la sfârșitul lunii iunie, specialiștii ONDRL și cei din cadrul Administrației de Stat a Drumurilor (ASD) vor fi antrenați pentru vizite în teren.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O condiție obligatorie pentru implementarea proiectelor în cadrul Programului „Europa este aproape” este ca APL-urile să dispună de un Plan urbanistic general. Documentul trebuie să cuprindă direcțiile, prioritățile și reglementările de dezvoltare ale localității, iar finanțări pentru elaborarea lui se acordă prin proiectul „Satul European”.

Programul „Europa este aproape” este finanțat de Guvern, fiind parte componentă a proiectului „Buget+”. Fiecare inițiativă are plafonul maxim de finanțare de 10 milioane de lei, în funcție de numărul populației din localitatea vizată.

Mai exact, localitățile cu până la 1500 locuitori vor primi maxim două milioane de lei, cele aflate în proces de amalgamare voluntară – până la cinci milioane de lei, iar cele care au peste 1500 de locuitori – până la 9 milioane de lei și cu o contribuție de 10% din partea administrației publice locale.

#bani #drumuri #Europa este aproape #proiecte #renovare

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.